Portalul :: Sindical

                 Acasa > Articole > Arhiva de Presa 2012 > Majorarea salariilor prin manipularea PIB-ului
Majorarea salariilor prin manipularea PIB-ului
Data 27/03/2012 15:04  Autor admin  Accesari 826  Limba Global

www.finantistii.ro/macroeconomie/majorarea-salariilor-prin-manipularea-pib-ului-71088

Duminica, 18 martie 2012

 

Majorarea salariilor prin manipularea PIB-ului 

Florin Rusu

 


 

Guvernul Ungureanu a revizuit in crestere de doua ori estimarea PIB-ului nominal pe 2012, de la 579 la 609 miliarde de lei

 

Principalul truc electoral al guvernelor Romaniei in ultimii zece ani a fost unul statistic. In proiectele de buget, in special in cele din ani electorali, erau majorate atat PIB-ul nominal, cat si veniturile publice, ca procente din PIB, fapt ce le permitea majorarea cheltuielilor electorale. Incepand cu 2009-2010 insa, constrans si de criza financiara, Executivul parea ca a renuntat la magie. Pana in 2012 se pare, pentru ca de la inceputul anului, in numai doua luni, PIB-ul estimat pe 2012 a crescut ca Fat-Frumos din lacrima, cu 30 de miliarde de lei.

 

Principalele obstacole in calea majorarii salariilor bugetarilor vin, la prima vedere, din partea creditorilor internationali ai Romaniei, Fondul Monetar International (FMI), Comisia Europeana (CE) si Banca Mondiala (BM) si din prevederile legii responsabilitatii fiscale. “Teoretic, din punct de vedere legal, al Legii responsabilitatii fiscale, nu putem sa facem aceasta crestere cu mai putin de sase luni inainte de alegeri si, in al doilea rand, o putem face doar asumand un numar de personal mai mic. Evident, pe langa lege mai exista si alte solutii, dar nu incurajam incalcarea legii”, a fost reactia presedintelui Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, la anuntarea intentiei de majorare a salariilor cu 15-16%.


Acesta a si identificat doua solutii pentru revenirea salariilor in sectorul bugetar, prin ignorarea Legii responsabilitatii fiscale. Una o reprezinta reducerea altor cheltuieli bugetare in cazul mentinerii deficitului bugetar, iar a doua - un deficit bugetar mai mare.

 

Economistul a subapreciat insa fantezia tehnocratilor de la Ministerul Finantelor Publice. Acestia au gasit rapid o alta solutie, mult mai ingenioasa. "Dupa schimbarea Guvernului, noul executiv poate sa reanalizeze strategia fiscala si sa reaseze cifrele. Avem in Legea fiscala posibilitatea de a umbla pe cifre si a le reaseza", a explicat Gheorghe Gherghina, secretar de stat in MF.

 

Cat vreti sa fie PIB-ul?

La ce se refera Gherghina? Probabil ca nu numai la micsorarea altor cheltuieli in favoarea celor de personal, ci in primul rand la PIB-ul nominal. Bugetul aprobat de Parlament pentru 2012 este construit pe un PIB nominal de 579,6 miliarde de lei si prevedea cheltuieli de personal de 39,6 miliarde de lei (6,86% din PIB). Odata cu investirea noului guvern Ungureanu PIB-ul a inceput sa creasca. Programul de guvernare al noului executiv era construit pe un PIB de 595 de miliarde de lei.


Cum insa nici noul PIB nu era suficient pentru a convinge in special institutiile internationale, dar si pentru a ocoli Legea responsabilitatii fiscale, in vederea majorarii salariilor, PIB-ul nominal estimat pe 2012 a mai fost majorat inca o data in martie. El a ajuns la un nivel de aproximativ 609 miliarde, ca urmare a nivelului mai inalt anuntat pentru 2011, care a urcat de la 547 la 578 de miliarde, potrivit lui Gherghina.

 

Acesta a aratat ca anul trecut au crescut atat PIB-ul nominal, de la 547 de miliarde, prognoza initiala, la 578,5 miliarde, date finale anuntate de INS, cat si deflatorul (cresterea medie a preturilor luate in calcul la formarea PIB - n.r.), astfel ca nivelul cresterii economice a ramas la 2,5%.


Secretarul de stat in MFP a precizat ca noul nivel al PIB-ului pentru acest an este calculat la o crestere economica in jur de 1,7%, adica mijlocul intervalului 1,5-2%, in conditiile in care deflatorul ramane “cam la acelasi nivel” cu cel rezultat in 2011.


Cheltuielile cu personalul, tot 6,86% din PIB

Datele prezentate de oficialul MFP nu pot fi verificate, insa compararea deflatorului (care evidentiaza cresterea generala a preturilor din economie, nu doar a preturilor de consum) cu rata inflatiei nu poate sa nu ridice semne de intrebare. Un deflator pe 2011 de aproximativ 8% nu prea se potriveste cu o inflatie minima annuala de 2,6% in februarie. Pe termen lung, cele doua indicatoare tind sa urmeze acelasi trend. Iar piata, prin randamentele in scadere acceptate la titlurile de stat, pare a crede mai degraba in rata inflatiei decat in deflatorul PIB.

 

De unde se pot trage doua concluzii: fie piata se insala, fie deflatorul este un instrument folosit politic pentru majorare PIB-ului nominal, care sa permita majorarea salariilor. Pentru ca, intamplator sau nu, cheltuielile de personal in valoare de 6,86% din noul PIB de 609 miliarde reprezinta 41,7 de miliarde de lei, cu 2,1 miliarde de lei peste cheltuielile de 39,6 miliarde prevazute in bugetul adoptat si construit pe un PIB de 579,6 miliarde de lei. O cifra suspect de apropiata impactului bugetar estimat de ministrul finantelor, Bogdan Dragoi, al majorarii salariilor incepand cu luna iunie cu 16%: doua miliarde de lei!


Vicecampioni la avansul costului cu forta de munca

Daca guvernantii se tem sa scada contributiile sociale pentru a nu afecta bugetul de asigurari sociale, ar trebui sa arunce o privire si asupra efectelor majorarii salariilor bugetare. Acestea vor atrage probabil si o crestere a celorlalte salarii din economie, chiar daca cu procente mai reduse. Iar acest lucru se va simti in costul cu forta de munca si in productivitate.

Si asta in contextul in care Romania a inregistrat un avans de 8,6% al costului orar al fortei de munca in trimestrul IV din 2011, fata de intervalul similar al anului anterior, aceasta fiind a doua crestere inregistrata la nivelul celor 27 de state membre UEe, potrivit datelor prezentate joia trecuta de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Cele mai mari cresteri se observa in Bulgaria (12,6%), Romania (8,6%), Estonia (7,2%) si Ungaria (6,6%). Singurele state care au inregistrat o scadere a costului orar al fortei de munca au fost Irlanda, Portugalia (ambele cu minus 1,7%) si Slovenia (minus 0,3%).
In zona euro, costul orar al fortei de munca a urcat cu 2,8% in trimestrul IV din 2011, fata de intervalul similar al anului anterior, iar in UE costul orar al fortei de munca a crescut cu 2,7%.

In 2011, costul orar al fortei de munca a urcat cu 2,8% in zona euro si cu 2,7% in UE, fata de un avans de 1,5% si, respectiv, 1,7% in 2010.


Pe sectoare de activitate, in Uniunea Europeana costul orar al fortei de munca a crescut in perioada octombrie-decembrie 2011 cu 3,2% in industrie, cu 2,7% in constructii si cu 2,5% in sectorul serviciilor.


Majorarea salariilor - responsabilitate sau populism?


Dupa ce liderii coalitiei au decis, la inceputul saptamanii trecute, majorarea salariilor incepand din luna iunie, Guvernul se da de ceasul mortii sa calculeze procentul cu care sa creasca lefurile angajatilor statului. Desi bunul-simt indica un caracter electoral al masurii, oficialii refuza sa recunoasca acest lucru. Presedintele Traian Basescu a tinut sa precizece ca anuntul facut nu a fost “in niciun caz din populism”.

 

“Dar toti trebuie sa participam la o guvernare responsabila, iar mesajul meu nu putea fi decat responsabil. Un presedinte care si-a asumat masuri de austeritate, iar cand s-au indeplinit conditiile nu cere relaxarea lor, poate fi considerat un presedinte care a mintit poporul”, a explicat presedintele. “Ca sef al statului, eu nu pot sa mint ca nu s-au indeplinit conditiile de revenire a salariilor. Si eu cred ca niciun guvernant nu-si permite”, a spus Basescu.

 

Premierul Mihai-Razvan Ungureanu pare mai prudent decat presedintele, afirmand ca Guvernul are la acest moment doar variante de lucru privind cresterea salariilor, deoarece o astfel de masura nu poate fi aplicata in lipsa banilor. Potrivit lui Ungureanu, evolutia economiei este inca delicata, iar autoritatile nu se asteapta in acest an la un flux important de investitii straine care sa alimenteze bugetul.

 

La randul sau, Emil Boc, presedintele PDL si fostul premier, a declarat ca in coalitie exista un acord unanim pentru marirea salariilor bugetarilor, ca masura va fi luata prin ordonanta de urgenta data in aprilie sau mai, cu cel putin sase luni inainte de alegerile parlamentare, si se va aplica cel mai tarziu in iunie.


Micsorarea CAS sau majorarea salariilor bugetare?

Argumentele oficialilor pentru majorarea salariilor bugetarilor in detrimentul reducerii CAS sunt construite pe beneficiile pe care cea de-a doua masura le aduce bugetului de asigurari sociale. Atat premierul Mihai-Razvan Ungureanu, cat si presedintele Traian Basescu sustin ca nu este momentul pentru reducerea CAS, pentru ca aceasta masura, desi indreptatita, ar reduce deficitul la fondul de pensii.

 

Presedintelui i se pare mai “corecta” pentru acest moment masura de reintregire a salariilor bugetarilor deoarece, pe langa indeplinirea obligatiei fata de acestia dupa taierile din 2010, aceasta are si avantajul ca mai reduce deficitul structural de la fondul de pensii.

La randul sau, premierul considera ca reducerea CAS ar avea un impact foarte mare asupra deficitului structural “gravisim” al bugetului de pensii, admitand insa, in acelasi timp, ca si majorarea salariilor poate avea un impact serios.

“Ne intereseaza insa oportunitatea, capacitatea de aplicare in functie de spatiul fiscal si repornirea economiei prin consum”, a adaugat Ungureanu.

 

 

 

Comenatrii:

 

 Silvia Merisan – Top Commenter – 53 years old

Incepin see you lunile iulie, august , septembrie, vor cadea toate bancile lumii. Omenirea v-a gasi un alt fel de administrare financiara si v-a elimina politicienii si politicul de la conducerea natiunilor.Altfel vine pieirea…

Taguri salari
Nu este nici un comentariu.