www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=actualitate&s_id=110490
Vineri, 2 martie 2012
O lege care nu mai poate face dreptate
Legea lustraţiei este un fiasco
Autor: Andrei PAUL
Florin Postolachi, preşedintele Asociaţiei 15
Noiembrie, şi Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei
Foştilor Deţinuţi Politici din România, sînt dezamăgiţi
de Legea lustraţiei
• Nici preşedintele AFDPR, Octav Bjoza, nici cel al Asociaţiei 15 Noiembrie, Florin Postolachi, nu cred că Legea lustraţiei va avea efecte, dar că e bine că există, măcar ca valoare de symbol
• Deputatul Gabriel Andronache spune că dacă legea s-ar fi adoptat în forma din 2010, înainte de a fi golită de o parte de conţinut prin decizia Curţii Constituţionale, o treime dintre parlamentarii PSD nu ar mai fi fost pe funcţii
„Din punctul meu de vedere, Legea lustraţiei e un fiasco”, a declarat preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, deputatul Florin Postolachi (PDL). „E făcută numai de dragul de a fi făcută. După 22 de ani, pe cine să mai lustrezi? În plus, legea este şi ciuntită, pentru că doar persoanele din funcţii publice care sînt numite pot fi lustrate, cele alese rămîn în continuare. Ar fi trebuit ca legea să se refere la toţi activiştii şi colaboratorii fostului PCR. Din proiectul propus în ‘90 de George Şerban, de la Societatea Timişoara, n-a mai rămas nimic. Tovarăşii domnului Iliescu ar fi trebuit lustraţi. Acum, au afaceri peste tot, ce să le mai faci? Ce poţi să-i faci acum lui Voiculescu, decît să-i spui Felix?“, se întreabă Postolachi. Deputatul PDL de Braşov spune că România rămăsese ultima ţară europeană din fostul lagăr comunist care nu avea o lege a lustraţiei şi că „doar din acest punct de vedere, şi pentru faptul că a trecut în Camera Deputaţilor, camera decizională, în regim de urgenţă, poate fi considerată o reuşită“.
Bjoza: „E bine că a apărut, dar sînt convins de ineficienţa ei“
Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, consideră şi el că legea lustraţiei este mai mult de formă şi este oricum convins că nu se va aplica. „Noi ne-am dorit trei legi în România: legea deconspirării ofiţerilor fostei securităţi şi a colaboratorilor lor, legea lustraţiei şi o lege care să ne permită să dăm statul în judecată şi să cerem daune morale pentru cei care şi-au pierdut libertatea, tinereţea, sănătatea şi chiar viaţa în închisorile comuniste. Niciuna dintre acestea nu a ieşit cum ar fi trebuit. Legea lustraţiei nu semănă nici pe departe cu propunerea din ‘90, fiind mutilată barbar în Parlament, ca şi celelalte două iniţiative. Acum, nu mai are niciun sens, în afară de a face României o figură frumoasă peste graniţă“, consideră Octav Bjoza, care reclamă nu numai forma ciuntită a legii, ci şi faptul că „vine mult prea tîrziu“. Preşedintele AFDPR prevede şi ineficienţa legii. „Pînă la urmă e bine că a apărut, chiar şi aşa cum a apărut. Şi astăzi ar mai fi persoane care ar trebui lustrate, la toate nivelurile. Dar sînt convins de ineficienţa ei, petnru că justiţia din România găseşte mereu portiţe pentru a apăra persoanele care ar trebui să simtă efectul acestei legi“, a concluzionat preşedintele AFDPR. Marţi, legea lustraţiei a fost adoptată în plenul Camerei Deputaţilor, cameră decizională, în abvsenţa deputaţilor USL. Legea interzice persoanelor care au făcut parte din aparatul comunist represiv să ocupe funcţii prin numire, dar foştii activişti din conducerea UTC, ca şi reprezentanţii corpului diplomatic comunist, sînt scoşi din incidenţa legii. Practic, această lege limitează accesul la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere PCR şi din aparatul represiv al regimului comunist. Legea prevede că nu vor avea voie să deţină, timp de cinci ani, funcţii publice prin numire acele persoane care au avut funcţii politice de conducere în aparatul central sau local PCR, precum şi membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist, ai Consiliului de Stat, miniştri, securişti şi directorii de editură. legea nu se aplică însă în cazul funcţiilor publice alese, cum ar fi primarii, preşedinţii de consilii judeţene, consilierii locali sau judeţeni, parlamentarii sau preşedintele României.
Andronache: „Are valoare de simbol“
Deputatul Gabriel Andronache, secretarul Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, consideră că înainte de toate, legea „are valoare de simbol“, pentru că „marchează despărţirea de comunism“. „Nu cred în opinia că această lege este desuetă şi că nu va avea efecte pentru că nu mai avem pe cine lustra. În opinia mea însă, dacă legea s-ar fi adoptat în forma votată anul trecut, de dinainte de contestaţia de la Curtea Constituţională, cel puţin o treime dintre parlamentarii PSD nu mai erau astăzi în Parlament“, a declarat Andronache, care dă vina în special pe parlamentarii PSD pentru modificarea proiectului legii lustraţiei. „Iniţial, legea prevedea interdicţia de a candida sau de a fi numiţi în funcţii publice pentru toţi activiştii şi colaboratorii fostului regim comunist. De ce a contestat PSD, între care şi braşoveanul Titus Corlăţean, legea la Curtea Constituţională? Pentru că pierdeau un număr important dintre parlamentarii din acest moment, care nu ar mai fi avut voie să candideze, şi pentru că eu cred că nu vor să se despartă de trecutul lor comunist, pe care şi l-au şi revendicat public la un moment dat“, a declarat Andronache, care a adăugat că în calitate de jurist nu poate comenta decizia Curţii Constituţionale, dar că regumentele sale juridice „sînt vădit altele (decît concluzia Curţii, n.r.), şi în susţinerea proiectului iniţial al legii“. Andronache speră ca legea să nu mai fie atacată la Curtea Constituţională şi să intre în vigoare în cel mai scurt timp. „Nu am adoptat legea într-un an electoral, pentru că votul final a fost dat în 2010, dar a fost necesară retrimiterea legii la Camera Deputaţilor în urma deciziei Curţii Constituţionale. Eu cred că mai avem pe cine lustra“, a concluzionat parlamentarul braşovean.
Crimele revoluţiei nu se prescriu
• „Infracţiunile contra păcii şi omenirii vor deveni imprescriptibile”, a anunţat joi deputatul Gabriel Andronache. Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat marţi modificarea Codului Penal, articolele 174-176, referitoare la omor şi infracţiunile conexe, în sensul că aceste fapte devin imprescriptibile. „Faptele din această categorie, săvîrşite cu intenţie, nu se mai prescriu şi pot fi cercetate oricînd. Asta înseamnă că sub incidenţa acestei modificări a legii nu intră uciderea din culpă. Însă dosarele celor care au murit în Revoluţie, tergiversate 20 de ani tocmai pentru a se împlini termenul de prescripţie, vor putea fi cercetate în continuare. După promulgarea acestei legi, crimele odioase comise sub masca revoluţiei vor putea fi cercetate pînă se va afla adevărul”, a explicat Andronache.
„Remarcaţii“ ar putea reprimi indemnizaţia în acest an
• Revoluţionarii „remarcaţi” au şanse să-şi încaseze totuşi indemnizaţia în acest an, chiar dacă la un cuantum mai mic. Este doar una dintre opiniile exprimate de unii membri ai Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, în cadrul dezbaterilor legii dfe aprobare a OUG 53/2011, care sistează acordarea indemnizaţiei de revoluţionar „remarcaţilor”, pe parcursul anului 2012. Potrivit secretarului comisiei, Gabriel Andronache, există mai multe opinii în cadrul discuţiilor, unii fiind de părere că ar trebui ca acordarea indemnizaţiei către „remarcaţi” să fie sistate definitiv, iar alţii că ar trebui să fie micşorat semnificativ cuantumul acesteia. O altă discuţie este legată de perioada „oficială” a revoluţiei, care ar putea fi scurtată. „În acest moment, potrivit legii, revoluţia s-a desfăşurat din 14 în 26 decembrie 1989. Potrivit noului punct de vedere, revoluţia se încheie la 22 decembrie. Toţi cei care au documente care atestă participarea la revoluţie doar după această dată îşi vor pierde calitatea de participant sau de remarcat. Deocamdată nimeni nu ştie cîţi dintre revoluţionari ar fi în această situaţie, dar ni s-a spus că ar fi vorba de cîteva mii”, a declarat deputatul Gabriel Andronache.