20 de ani de la primele alegeri locale

February 09, 2012 in Romania si istoria de Blog Admin

• În 9 februarie ’92, braşovenii au fost chemaţi la urne să-şi voteze primul primar ales democratic

Rezultatele primelor alegeri locale publicate în cotidianul Mesager anticipau că primul primar ales al Braşovului post-decembrist avea să fie candidatul CDR Adrian Moruzi

• Actualul prefect Ion Gonţea, pe atunci candidat FSN şi primar numit al Braşovului din 1990, a pierdut alegerile, în turul doi, în faţa lui Adrian Moruzi, candidatul Convenţiei Democratice • În prima cursă pentru primăria Braşovului s-au înscris 13 candidaţi

Alegerile locale din 1992 au fost primele pentru desemnarea aleşilor locali după mai bine de jumătate de secol. Scrutinul, desfăşurat în baza Legii nr. 70, promulgată de Parlamentul României la 26 noiembrie 1991, a fost precedat de prima campanie electorală pentru alegeri locale de după Revoluţie. La Braşov, alegerile locale din februarie 1992 au fost şi început de drum în politică pentru cîţiva politicieni care şi acum, după 20 de ani, sînt încă în prim-plan. Paradoxal, Adrian Moruzi, primul învingător al localelor braşovene, candidatul Convenţiei Democratice, care provenea din Pro Democraţia, asociaţie al cărei prim preşedinte a şi fost, s-a retras la final de mandat definitiv de pe scena politică, iar după cîţiva ani şi din viaţa publică. În februarie ’92, cel care este astăzi prefectul Braşovului, Ion Gonţea, numit din 1990 primar al Braşovului, a pierdut alegerile, în turul al doilea, pentru primăria municipiului. El era candidatul Frontului Salvării Naţionale (FSN), formaţiunea politică de la putere condusă de Petre Roman şi Ion Iliescu. Şi actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a candidat în ’92 pe lista consilierilor FSN şi a cîştigat un mandat de consilier local. Asta pînă toamna, cînd Căncescu a candidat pe listele FSN-PD la parlamentare şi a devenit senator. Tot în 1992, actualul lider de grup al consilierilor judeţeni PDL din Consiliul Judeţean, Mihail Veştea, şi-a cîştigat primul mandat la primăria Predeal, ca independent, devenind apoi unul dintre cei mai longevivi primari independenţi din judeţ.

Nouă coaliţii au trimis candidaţi în lupta pentru voturi

Primele alegeri locale libere din România au rămas în istorie prin numărul mare de formaţiuni politice care şi-au trimis candidaţii în lupta pentru primărie sau mandate în Consiliile locale, dar şi prin numărul mare de independenţi care au vrut „să-şi încerce norocul” la urne. De asemenea, scrutinul din 9 februarie 1992 a rămas încă în top prin numărul cel mai mare de alegători atraşi la urne. La Braşov, procentul de prezenţă de 65%, în primul tur, şi 63%, în al doilea, nu a mai fost egalat la niciun scrutin al localelor. La ultimele alegeri locale, din 2008, prezenţa braşovenilor la vot a fost puţin peste 50%. În 1992, alături de Frontul Salvării Naţionale (FSN), condus pe atunci de Petre Roman (formaţiunea se afla încă la putere în februarie, dar după cîteva luni s-a divizat în FSN (PD) - aripa Petre Roman şi FDSN (PDSR) - aripa Ion Iliescu), alte opt coaliţii funcţionau la începutul lui 1992. Convenţia Democrată Română (CDR), Opoziţia de atunci susţinută în general de societatea civilă - reunea principalele formaţiuni de centru. Şi-au mai aruncat în luptă candidaţi Coaliţia Forţelor Democrate, Opoziţia Democrată Unită (ODU), Convenţia „Ecologiştii”, Alianţa Romilor, Uniunea Stîngii Democratice (USD, uniune a partidelor socialiste) dar şi partidele naţionaliste, dintre care destul de puternice pe atunci Partidul România Mare (PRM) şi Partidul Uniunii Naţionale române (PUNR). Candidat propriu la primăria Braşov a avut şi PNL-AT, adică liberalii ,,aripa tînără“, care se desprinseră sin PNL.

Problemele oraşului

Deşi discursurile candidaţilor nu se potriveau întotdeuna cu doctrinele partidelor pe care le reprezentau, candidaţii la primăria municipiului Braşov au identificat, la începutul anului 1992, cam aceleaşi probleme ale oraşului, şi promiteau să le rezolve imediat ce ar fi ajuns în scaunul de primar. Principalele promisiuni se refereau la un oraş mai curat, cu un transport în comun „decent”, locuinţe pentru tineri, absorbirea forţei de muncă şi impunerea Braşovului ca oraş turistic. „Aspectul oraşului este jalnic. Dacă ne-am îngriji de aspectul turistic al oraşului am putea trăi numai din această activitate”, declara în ziarul Mesager candidatul PNL-AT Aurel Gheşu, într-unul dintre interviurile sale electorale de la începutul anului 1992, amintind şi de „şcolile puţine” sau de „problematica şomajului”. Şi candidatul PUNR, Gheorghe Dospinescu vorbea despre aspectul oraşului într-un mod foarte „revoluţionar”. El propunea atunci, nu doar revigorarea spaţiilor verzi, ci şi „întreţinerea şi recondiţionarea faţadelor clădirilor, amenajarea magazinelor, şi mai ales a vitrinelor acestora”, dar şi „refacerea pavajelor stradale, care este imperios necesară!”. Peuneristul Dospinescu poate fi remarcat însă ca unul dintre primii politicieni braşoveni care a adus în discuţie investiţiile în parteneriat public-privat. În 1992, el propunea ca administraţia locală să soluţieze problemele identificate în oraş „în colaborare cu posesorii de capital”.

Declaraţii hazlii de candidat

Au existat în campania electorală din 1992 şi declaraţii hazlii din partea unor candidaţi care se întreceau a-i convinge pe alegători că îşi merită locul în fotoliul de primar. Candidatul PDAR la primărie, Aurel Pistriţiu, s-a remarcat în campania sa electorală din 1992, pentru modul în care voia să elimine corupţia din primărie. El promitea, conform ziarului Mesager, „cele mai draconice măsuri legale pentru stîrpirea acestor obiceiuri”. Tot în categoria declaraţiilor hazlii, candidatului Partidului România Mare, Florea Gheorghe Danciu, explica de ce nu este un naţionalist înfocat, în ciuda faptului că este membru al unui partid considerat extremist: „Personal, nu pot spune despre mine că sînt un naţionalist pentru că însăşi soţia mea este de origine maghiaro-germană”. Dan Dicianu, de la PSDR (e vorba de Partidul Social Democrat din România, partid istoric reînfinţat după 90 de Sergiu Cunescu), a explicat, în faţa unui jurnalist, cam ce trebuie să facă un primar adevărat şi cum trebuie el să conducă oraşul: „Electoratul nu trebuie îmbătat cu apă, cu promisiuni deşarte care nu pot fi rezolvate. Un primar adevărat ştie să citească nu numai cu privirea, dar şi cu sufletul harta oraşului”, spunea Dicianu, citat de cotidianul Mesager. Dicianu susţinea şi „reformarea administraţiei prin eradicarea corupţiei şi a birocratismului, a nepăsării şi a lenii”.

Portretul robot al primarului de Braşov

La începutul anilor 90, porteretul robot al primarului ideal pentru Braşov era făcut chiar de către unul dintre candidaţi. Gheorghe Puşcaşu de la formaţiunea intitulată „Parditul Social Democrat desprins din FSN“ (PSD-FSN) descria edilul-model ca avînd „o ţinută comportamentală care să impună respect, putere de muncă şi capacitate de recuperare rapidă a forţei fizice şi intelectuale”. Primarul trebuia, de asemenea, „să fie serios, cu garanţie morală; să aibă experienţă de lucru cu oamenii şi să le cunoască dorinţele şi necesităţile zilnice; să aibă experienţă profesională şi cunoştinţe în multe domenii de activitate; să aibă capaciate de moblizare a oamenilor; să fie corect, modest, să aibă o viaţă de familie echilibrată, să fie gospodar şi să îi placă ordinea şi... să reziste tentaţiilor!” Puşcaşu spunea, la vremea respectivă, că el însuşi întruneşte cam 70%-80% din aceste calităţi.

Prima confruntare

În cursa pentru primăria Braşovului s-au înscris nu mai puţin de 13 candidaţi susţinuţi de diferite formaţiuni politice. Primarul în funcţie la acea dată, Ion Gonţea, a fost susţinut în continuare de Frontul Salvării Naţionale (FSN) - aflat atunci la putere, însă pe lista candidaţilor s-au mai regăsit şi Aurel Gheşa din partea PNL-AT, Florea Gheorghe Danciu de la PRM, Adrian Moruzi de la Convenţia Democratică (CDR), Gheorghe Puşcaşu, susţinut de PSD-FSN, Dan Dicianu, candidatul Partidului Social - Democrat din România (PSDR), Aurel Pistriţiu, de la Partidul Democrat Agrar (PDAR), Bogdan Alexandrescu de la Partidul Republican, Gheorghe Dospinescu, de la PUNR, Mirel Constantin Popa, de la Convenţia „Ecologiştii” dar şi independenţii Dragomir Bălan şi Mihai Imbrea. Prima lor confruntare directă, în prezenţa presei, a avut loc cu o săptămînă înaintea primului scrutin al alegerilor, din 9 februarie 1992, la Hotelul Aro Palace. Atunci a ieşit în evidenţă independentul Mihai Imbrea, chiar înainte de dicursuri: „prezenţa candidatului independent, într-o stare euforică sesizabilă a stricat un pic scenariul organizatorilor, însă nu într-o măsură substanţială”, scria reporterul trimis de ziarul Mesager. Cu aceeaşi ocazie, Imbrea, care s-a autodescris ca „profesionist, nu prin meserie, ci prin cultură” şi şi-a evaluat şi şansele de a ocupa fotoliul de primar. El a declarat că în proporţie de 99,9% are şanse de a cîştiga alegerile!

237.000 de alegători în municipiu

Ziua de 9 februarie 1992 Braşovul avea 175 secţii de votare. 13 candidaţi la primăria municipiului, şi încă 337 de candidaţi la unul din cele 31 de posturi de consilier local aşteptau rezultatul urnelor. 237.680 de persoane cu drept de vot (cu 10.000 mai mult decît populaţia totală actuală a municipiului!) s-au regăsit pe listele de alegători. Au ieşit însă la urne doar 155.926 de braşoveni. Prezenţa la vot la primul tur de scrutin al alegerilor locale din 9 februarie a fost de 65,53%- cea mai mare în municipiu în ultimii 20 de ani. După primul tur, în competiţia pentru primăria Braşovului au rămas în cursă Adrian Moruzi (CDR), care a primit 44% dintre voturi, şi primarul numit în funcţie, Ion Gonţea (FSN), care a adunat 21,59%. Au urmat Gheorghe Dospinescu (PUNR), cu 13,17%, Aurel Gheşa (PNL-AT), cu 5,23%, Mirel Constantin Popa (Convenţia „Ecologiştii”) cu 2,79%, Florea Danciu (PRM), cu 2,52%, Gheorghe Puşcaşu (FSN-SD) cu 2,46%, Aurel Pistriţiu (PDAR), cu 2% şi Mihai Imbra (independent), 1,3%. La Consiliul local, din 31 de posturi de consilieri, 11 au revenit Convenţiei Democratice (34%), 7 FSN-ului (21,3%), în rîndurile cărora s-a aflat şi actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, 4 PUNR-ului (10,7%), trei UDMR-ului, două PNL-AT-ului şi cîte unul Convenţiei „Ecologiştii”, PRM-ului, PDAR-ului şi FSN-SD-ului. La turul al doilea de scrutin pentru alegerea primarului, prezenţa la vot a fost de 62,5%. Susţinut şi de PNL-AT, învingător a ieşit candidatul Convenţiei Democrate, Adrian Moruzi, care a întrunit 53% dintre voturi, faţă de 45% în dreptul candidatului FSN, Ion Gonţea.

„Nu fotez chia ci trandafilu”

În general primele alegeri locale libere nu au adus mari nereguli la Braşov. S-a votat corect, însă Comisia electorală a Biroului Electoral de Circumscripţie Braşov a constat, după scrutinul din 9 februarie, 11.077 de voturi nule, iar după al doilea tur, din 23 februarie, 1.865. Deşi în presa braşoveană (două cotidiane locale-Mesager şi Gazeta de Transilvania - şi o televiziune locală - RTT) au apărut recomandări cu privire la modul de folosire al buletinelor şi al ştampilelor de vot, reprezentanţii BEJ au constat că „tehnica nu a fost bine stăpînită de unii alegători, alţii au vrut mai mulţi primari şi au ştampilat ca atare, şi mulţi au introdus buletine nule”. Pe de altă parte, în turul al doilea au fost şi unii care „au votat pentru doi primari“ s-au au simţit nevoia să clarifice pentru cine au votat. De pildă un susţinător al lui Ion Gonţea a scris pe buletiul de vot: „Nu fotez chia, ci trandafilu“. După primele alegeri libere locale din România, Asociaţia Pro Democraţia, care a avut 275 de observatori în tot judeţul, nu a constatat fraude electorale. A notat însă unele deficienţe de organizare şi de desfăşurare a alegerilor, pe care l-a pus pe seama primăriei municipiului Braşov.

PRIMII CÎŞTIGĂTORI AI LOCALELOR ÎN JUDEŢ

• Făgăraş

La Făgăraş, candidatul CDR, Nicolae Ciocan a cîştigat primăria municipiului în turul al doilea, în faţa independentului Horaţiu Judeţe. În Consiliul Local, cele 21 de au fost împărţite între CDR (9 mandate), FSN (3), PSDT (2), PUNR (1), Convenţia „Ecologiştii” (1), UDMR 91), PDAR (1) şi independenţi (3). La Făgăraş, din 34.725 de persoane cu drept de vot, au ieşit la urne, în 1992, 21.002 persoane.

• Codlea

La Codlea, primul primar ales după 1990 a fost independentul Florea Dragu. El a cîştigat din primul tur, majoritatea celor 10.153 de voturi exprimate de codleni. În Consiliul Local au intrat, în schimb, 21 de consilieri, dintre care şapte CDR, şapte FSN, doi de la Convenţia „Ecologiştii”, doi independenţi şi cîte unul de la PDAR, PUNR şi de la Partidul Republican.

• Predeal

La Predeal, independentul Mihai Veştea l-a învins, în turul al doilea pe candidatul Convenţiei Democratice, Gheorghe Roman. Cele 17 locuri din Consiliul Local au fost adjudecate de CDR (5), FSN (4), PUNR (1), Convenţia „Ecologiştii” (1) şi de şase independenţi. Prezenţi la urne au fost doar 3.883 de alegători, din cei 6.443 înscrişi pe liste, în al doilea tur de scutin.

• Rîşnov

În al doilea tur, s-au duelat doi independenţi. A cîştigat Gheorghe Ilie Soiu, în faţa lui Dorinel Vasile Proca. Pe lista de alegători s-au regăsit 11.333 de persoane cu drept de vot, însă au fost prezenţi la urne doar 7.607. În Consiliul Local au intrat nouă consilieri CDR, patru de la FSN şi cîte unul de la PUNR, Convenţia „Ecologiştii”, Partidul republican şi PDAR, plus doi independenţi.

• Rupea

La Rupea au ieşit la vot ceva mai puţin de două treimi dintre cei 4.382 de alegători. Ei l-au ales, în al doilea tu, pe primarul Ioan Gelu Buzea, de la FSN, în faţa contracandidatului de la Convenţia Democratică, Mircea Florea. Cele 15 mandate din Consiliul Local au fost împărţite între FSN (5), CDR (3), UDMR (3), PUNR (2), Forumul Democrat German (1) şi PDAR (1).

• Săcele

Unul dintre cei mai longevivi primari de după 1989 a fost ales la Săcele, în 1992. Vasile Laţa, pe atunci independent, a învins, în al doilea tur, un alt independent, Ioan Alexandru Georgescu, intrunind majoritatea voturilor exprimate de cei 13.803 săceleni prezenţi la urne. Consiliul Local Săcele şi-a împărţit mandatele între URMR (7), FSN (5), CDR (4), PDAR (2), Convenţia „Ecologiştii (1), PNL-AT 91) şi un independent.

• Zărneşti

La Zărneşti, Constantin Ioanovici de la FSN l-a învins în turul al doilea pe candidatul CDR, Andrei terciu. Din 17.457 persoane înscrise pe liste, la urne s-au prezentat, al al doilea tur, 11.306 alegători. În Consiliul Local, cele 21 de mandate au fost cîştigate de CDR (6), FSN (6), PNL-AT (1), PDAR (1), Convenţia „Ecologiştii (1), PSDT (1) şi de cinci independenţi.

      Sursa: Monitorul Expres

P.S. Am participat in calitate de observator din partea Pro-Democratia, la alegerile locale din februarie 1992 in Circumscriptia Electorala din Poiana Brasov. Am fost prezent dupa inchiderea urnei la numararea buletinelor de vot. Cei cateva sute brasoveni care locuiau in Poiana au stabilit atunci un mic record. Scorul intre partidele anticomuniste si cele neo-comuniste a fost de 8 la 1.

Mircea Sevaciuc

                                   Blog: Sevaciclon