December 08, 2012 in Romania si istoria de Blog Admin

Maine 9 decembrie vor avea loc alegerile uninominale, pentru cele doua camere ale Parlamentului. Sunt asteptati la urne in cele 446 de secţii de votare, 517.198 de alegători, fiind tiparite 1.143.080 de buletine de vot. „Votul este cel mai puternic instrument conceput vreodata de un om pentru eliminarea nedreptatii si distrugerea teribilelor ziduri care ingradesc oamenii“ afirma fostul presedinte american Lyndon B. Johnson

             Lista candidaţilor pentru Camera Deputaţilor

Colegiul 1 – (zona Făgăraş) Dan Zamfir (PNL) Marian Rasaliu(PDL) Lucian Blaga (PPDD) Gabriela Georgeta Miloiu (PRM) Paul Gabriel Babeţ (PER) Tóásó Imelda (UDMR)

Colegiul 2 – (Săcele, Bod, Sânpetru, Budila, Tărlungeni, Hărman, Prejmer, Teliu, Vama Buzăului, Hălchiu) Ioan Ochi (PSD) Szakal Andras (PDL) Dan Onacă (PPDD) Sorin Nicu Borteş (PRM) Dorinel Bîrcu (PER) Kovacs Attila (UDMR)

Colegiul 3 – (Codlea – Rupea) Mihai Donţu (PNL) Valeriu Vătavu (PDL) Maria Grecea (PPDD) Sorin Nicu Borteş (PRM) Nicolae Sorin Ardelean (PER) Tóásó Áron Zoltán (UDMR)

Colegiul 4 – (Ghimbav, Cristian, Zărneşti, Predeal) Constantin Niţă (PSD) Gabriel Tiţa Nicolescu (PDL) Ovidiu Lupu (PPDD) Marius Adrian Moldoveanu (PRM) Daniel Nicolae Diaconu (PER) Molnár Gábor (UDMR)

Colegiul 5 – (Şchei – Centru – Griviţei – Centrul Civic – Scriitorilor) Emil Niţă (PSD) Gabriel Andronache (PDL) Gabriela Urse (PPDD) Alexandru Iulian Petrescu (PRM) Cătălin Florin Pascariu (PER) Cserey Barnabás (UDMR)

Colegiul 6 – (Craiter – Florilor – Răcădău – Noua) Ioan Adam (PSD) Adrian Gabor (PDL) Daniel Chivu (PPDD) Vasile Petraşco (PRM) Cornel Silviu Bota (PER) Farkas Anna-Lili (UDMR)

Colegiul 7 – (Astra) Ioan Diniţă (PC) Adrian Oprică (PDL) Victor Dumitriu (PPDD) Carmen Ionescu (PRM) Ion Mânzală (PER) Marthy Mátyás (UDMR)

Colegiul 8 – (Bartolomeu – Tractorul – Triaj – Uzina 2) Petre Roman (PNL) Gheorghe Ialomiţianu (PDL) Dumitru Buţan (PP-DD) Eugen Telişcă (PRM) Romeo Vasile Paşcu (PER) Géczi Gellért (UDMR)

Lista candidaţilor pentru Senat

Colegiul 1 – (Făgăraş – Codlea – Rupea) Sebastian Grapă (PNL) Horaţiu Braga (PDL) Marius Coste (PPDD) Mihai Stelian Rotaru (PRM) Laurenţiu Simonca (PER) Gergely Janos (UDMR) Bartus Geza Levente (PPMT)

Colegiul 2 – (Săcele – Râşnov – Zărneşti) Viorel Chiriac (PSD) Mihail Veştea (PDL) Ionel Fliundra (PPDD) Groza Maria Dragomir (PRM) Corneliu Nicolae Pavel (PER) Kiss Iosif (UDMR)

Colegiul 3 – (zona Centru – Griviţei – Scriitorilor – Craiter – Noua – Răcădău) Ioan Ghişe (PNL) Nicolae Vlad Popa (PDL) Antonela Simion (PPDD) Adrian Macarie (PRM) Ioan Pamparău (PER) Ambrus Carol (UDMR) Sandor Levente (PPMT) Colegiul 4 – (zona Bartolomeu – Tractorul – Astra) Marius Neculoiu (PNL) Florian Staicu (PDL) Ovidiu Răzvan Fodor (PPDD) Cristian Stănescu (PRM) Cătălin Cosmin Nămăescu (PER) Szente Ladislau (UDMR) Szas Agnes (PPMT) Grupul’87 Adevar Dreptate si Demnitate – Brasov ureaza succes tuturor candidatilor din Brasov si din Romania la Alegerile Parlamentare. Totodata consideram ca prioritatea nr.1 a romanilor in ziua de 9 decembrie 2012, este de a se prezenta la urne, in numar cat mai mare posibil, pentru a vota cum le dicteaza constiinta, pentru prosperitatea Romaniei.

Unul dintre liderii grupul’87, Mircea Sevaciuc , in calitate de voluntar de pe langa Inspectoratului de Politie al Judetului Brasov – Compartimentul de analiza si prevenire a criminalitatii , Comisar – Sef Mihaela Hermenean, a participat in peste 25 de orase, comune si sate din judetul Brasov, la doua campanii de informare si prevenire ca: < Mita si votul ilegal inseamna inchisoare! > sustinuta de Ministerul Administratiei si Internelor

Este vorba despre, campania de prevenire de o luna de zile inainte de alegerile locale din iunie 2012 si a Alegerilor Parlamentare din decembrie 2012. Deasemenea Mircea Sevaciuc in calitate de voluntar, a fost acreditat observator din partea Pro-Democratia in data de 10 iunie 2012 la Alegirile locale si in data de 9 dec.2012 observator la sectiile 18 si 19 de la Scoala Generala 5. Alegerile libere si corecte, unul din stalpi democratiei.

Brasov – 8 dec.2012 Grupul’87 Adevar Dreptate si Demnitate

                                           Blog: Sevaciclon

December 02, 2012 in Romania si istoria de Blog Admin

Luceafărul poeziei româneşti, poetul nepereche, făuritorul limbii literare române...Acesta este Mihai Eminescu poetul. Totodată unul dintre cei mai incomozi ziarişti ai vremii sale.

Un patriot febril, care visa la proiectul Daciei Mari, fapt care deranja elita politică românească, marile puteri vecine şi, mai ales, serviciile secrete. Eminescu devine ziarist în 1876 şi aceasta este meseria pe care o va profesa până la sfârşitul vieţii. Lucrează la Curierul de Iaşi, după care ajunge la ziarul Timpul din Bucureşti, publicaţie afiliată Partidului Conservator.

O TEORIE UIMITOARE răstoarnă ISTORIA antică a Europei. Leagănul civlizației OCCIDENTALE este la poalele CARPAȚILOR, chiar în ROMÂNIA - VIDEO

În 1880 devine redactor-şef, şi ia o atitudine dură vizavi de mişcările politice care aveau loc în România,prin articole acide la adresa corupţiei şi trădării intereselor naţionale de către clasa “grecoteilor” şi “bulgăroilor cu ceafa groasă”. În trei ani, până în 1883, anul “oficial” al alienării sale, Eminescu îşi făcuse deja duşmani interni şi internaţionali.

Problemă internaţională

Eminescu s-a arătat foarte vehement în ceea ce priveşte înstrăinarea Basarabiei, a politicii interne care urmărea aservirea scopurilor Imperiului Austro-Ungar (printre care renunţarea la Ardeal), dar şi chestiunea spinoasă a invaziei evreieşti în Moldova. Iată de ce poetul nepereche devenise o problemă internaţională. În momentul în care va începe să atace şi conducerea partidului său, şi inclusiv pe Titu Maiorescu, deveniseră foarte clare zvonurile că se va face ceva pentru a i se astupa gura “slobodului Eminescu”.

Din cauza spiritului justiţiar şi critic cu care îşi susţinea ideile, Eminescu se ceartă cu Zizi Cantacuzino, cu C.A. Rosetti, I.C. Brătianu, şi mulţi alţii. Titu Maiorescu nota în Jurnalul său, printre altele: “Grea epoca Eminescu…”. În 1882, poetul îi mărturisea Veronicăi Micle: “Sunt un om urât şi temut, fără nici un folos…, unul din oamenii cei mai urâţi din România…Naturi ca ale noastre sunt menite sau să înfrângă relele sau să piară, nu să li se plece lor”.

Societatea secretă

În 1882, Eminescu ia parte la înfiinţarea unei societăţi secrete, “Societatea Carpaţii”, care va atrage atenţia marilor puteri europene prin natura conspirativă a discutiilor ce aveau loc la întruniri. Scopul principal al acestor reuniuni era susţinerea Ardealului în favoarea dezlipirii de Imperiul Austro-Ungar şi alipirea lui de ţară.

Se pare că această societate secretă românească crease o reţea de depozite cu armament uşor la graniţa cu Transilvania şi nu numai. Societatea Carpaţii luase legătura cu români naţionalişti din Ardeal şi crease depozite secrete cu arme, scopul fiind acela de a se ridica la “lupta de gherilă” împotriva ocupantului maghiar la momentul ales de conducerea organizaţiei. În toate aceste acţiuni era implicat direct poetul Mihai Eminescu, fapt care a deranjat nu numai cancelariile de la Berlin şi Viena, ci şi guvernul de la Bucureşti, care a luat măsuri, la presiunea externă, împotriva Societăţii Carpaţii.

Conducerea a fost arestată şi judecată într-un proces public, iar liderii ei în frunte cu cei doi ziarişti exilată cu vaporul pe Dunăre. Pe Eminescu, Guvernul nu-l implică într-un proces public, deoarece ar fi ieşit un scandal naţional, fiind iubit şi recunoscut de români. Atunci se pare că s-a pus la cale, prin operaţiuni speciale ale serviciilor secrete, eliminarea din viaţa socială şi publică a Poetului Naţional.

Boala misterioasă

La comanda Imperiului Austro-Ungar vor fi inserate în cadrul grupului iscoade, iar Eminescu va avea tot timpul pe urmele sale spioni, care trimiteau rapoarte regulate asupra activităţilor şi discuţiilor purtate în cadrul întâlnirilor. Iată ce conţinea o parte din raportul pe care ambasadorul austriac la Bucureşti, baronul Mayer, l-a transmis superiorilor săi: “S-a stabilit că lupta împotriva Austro-Ungariei sa fie continuată…

S-a recomandat membrilor cea mai mare prudenţă. Eminescu, redactor principal la Timpul, a făcut propunerea ca studenţii transilvăneni de naţionalitate română, care frecventează instituţiile de învăţământ din România pentru a se instrui, să fie puşi să acţioneze în timpul vacanţei în locurile natale pentru a orienta opinia publică în direcţia unei Dacii Mari”.

La un an după rapoarte, Eminescu “înnebunea” brusc. Cum comenta presa vremii evenimentul? “Dl. Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, a innebunit. Dl Paleologu va lua direcţiunea sus-zisului ziar’'. Luate punct cu punct, lucrurile devin discutabile: Titu Maiorescu menţionează frecvent şi “cifrat” numelor doctorilor care s-au ocupat de starea de sănătate a poetului, iar atât Maiorescu, cât şi alţi apropiaţi lipsesc din ţară chiar în perioada când se declanşează “boala” poetului. Documente ale vremii reprezintă dovezi că Maiorescu nu era străin de complotul împotriva jurnalistului politic incomod.

Condamnarea totală

Pe 6 iunie 1883, Eminescu citeşte poemul “Doina” la Junimea. Un poem care constituit condamnarea totală la nebunie şi la moarte a poetului. “Doina” întruchipa testamentul politic al lui Eminescu, care dorea o Românie mare, totală, unită. 28 iunie 1883 este data la care Eminescu a fost internat prima oară. Dar…Tot la această dată, Austro-Ungaria a rupt relatiile diplomatice cu România pentru 24 de ore, timp în care Germania trimitea scrisori de ameninţare României, prin intermediul cărora o soma să intre în alianţa militară. În acea zi trebuia să se semneze un tratat secret între Austro-Ungaria, Germania, Italia, pe de o parte, şi România, pe cealaltă parte.

Tratatul stipula, printre altele, interzicerea oricăror proteste pentru eliberarea Ardealului, iar una dintre condiţii era ca activităţile în acest sens care aveau loc la Bucureşti să fie interzise! Pe acest fond s-a produs prima internare a lui Eminescu, şi tot în acest context este răspândit zvonul nebuniei lui, a bolii venerice de care suferea. Prin urmare, jurnalistul politic Eminescu era anihilat. Regele Carol I semna liniştit, în octombrie 1883, Tratatul secret cu Germania şi Austria.

S-a arătat că diagnosticele puse de anumiţi medici erau fanteziste şi nu se bazau pe observarea simptomelor, care păreau să indice altceva. Atat familia, cât şi Veronica Micle nu au primit nicio informaţie despre starea de sănătate a poetului.

Tratament cu mercur

I s-a pus diagnosticul “ciudat” de sifilis (se pare că Eminescu nu manifesta simptomele proprii bolii), iar pentru că la vremea respectivă nu exista un tratament concret împotriva acestei boli, medicii din ospiciu l-au trecut pe un tratament şoc pe bază de mercur.

Tratamentul i se administra regulat, în ciuda faptului că era cunoscută drept o substanţă toxică, chiar şi în doze foarte mici. De la prima “îmbolnăvire” şi până la data decesului, viaţa lui Eminescu a însemnat un nefericit drum spre ospicii, după bunul plac al celor din ţară, şi din afară, care îi doreau răul. După singurul moment în care a mai reuşit să publice un articol denunţător într-o gazetă, sub protecţia anonimatului, avea să fie depistat şi ridicat, fără a mai fi eliberat.

La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota în jurnalul său: “…astăzi pe la 3 ore a murit Eminescu, în institutul de alienaţi al d-rului Şutzu, de o embolie”. Unul dintre cei mai mari români murea “în cea din urmă mizerie”, după cum anunţa sora sa, Harietta.

Dr. N. Tomescu, unul dintre medicii care s-a ocupat de Eminescu notează în unul din jurnalele sale: “Oricum ar fi, sfârşitul total nu părea iminent, căci el se nutrea bine, dormea şi puterile se susţineau cu destulă vigoare. Un accident (n.r.- Eminescu a fost lovit în cap cu o piatră de către un pacient nebun) însă de mică importanţă a agravat starea patologica a cordului şi a accelerat moartea”

Tot doctoral Tomescu nota după autopsie: “Eminescu n-a fost sifilitic…Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce şi intensă a facultăţilor sale intelectuale”. Ce folos, ceea ce “fabricaseră” duşmanii săi şi serviciile secrete se perpetuase deja…

1 DECEMBRIE, SPECIAL EVZ.RO:

Autor: Roxana Roseti

                                                       Blog: Sevaciclon

December 01, 2012 in Romania si istoria de Blog Admin

De Ziua Naţională a României, care celebrează momentul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, în Braşov, dar şi în judeţ au loc diverse manifestări militare, religioase şi artistice.

Manifestările încep de dimineaţă, când va pleca delegaţia oficială ce va duce Drapelul Naţional în Harghita. Stindardul urmează a fi înmânat conducerii Casei de Copii „Sf. Iosif” din Odorheiu-Secuiesc, în cadrul acţiunii caritabile „Uniţi sub tricolor!”, organizată de Prefectura Braşov. În semn de apreciere pentru implicarea omologului său din judeţul Harghita, Jean-Adrian Andrei, prefectul judeţului Braşov, Mihai Mohaci, a dispus pentru acesta realizarea celui de-al doilea drapel. Cele două steaguri naţionale se află la Muzeul Primei Şcoli Româneşti, unde au fost confecţionate, în condiţii speciale, sub îndrumarea profesorului dr. dr. pr. Vasile Oltean (foto). În dimineaţa zilei de 1 Decembrie, înainte de plecarea delegaţiei, drapelele vor fi sfinţite în cadrul slujbei ce se va oficia la Biserica Sf. Nicolae din Scheii Braşovului, la care vor fi prezenţi prefectul Judeţului Braşov - Mihai Mohaci, preşedintele Senatului Universităţii Transilvania Braşov - prof. univ. dr. Emil Stoica, preşedintele Centrului Cultural Italian - dr. Enzo Tomasi, membrii organizaţiilor implicate în organizarea evenimentului şi susţinători ai acţiunii caritabile „Uniţi sub tricolor!”. Plecarea delegaţiei este programată de la ora 7.45. „Iniţiativa noastră din acest an îşi propune să marcheze însemnătatea Zilei Naţionale a Românilor prin aducerea împreună a instituţiilor publice şi a organizaţiilor civice sub însemnul naţional cel mai de preţ - Tricolorul. Având în vedere faptul că unitatea poporului român este simbolizată întotdeauna de cele trei culori naţionale, prin înmânarea celor două Drapele vrem să cinstim memoria celor care au realizat Unirea tuturor românilor sub Tricolor desăvârşind astfel identitatea de neam şi ţară”, a declarat prefectul Braşovului.

Junii sărbătoresc în Piaţa Unirii

Tot în Şchei, în Piaţa Unirii, începând cu orele 11.00, au loc festivităţi dedicate celebrării Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 şi Zilei Naţionale a României, organizate de Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, în parteneriat cu Primăria Braşov. Evenimentul va începe cu un serviciu religios dedicat memoriei eroilor neamului, oficiat de către un sobor de preoţi din parohiile şcheienilor şi se va încheia cu depunerea de coroane la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial (Războiul de Reîntregire) din Piaţa Unirii.

Urmează un spectacol de muzică şi dansuri populare specifice Ţării Bârsei şi Ardealului, programat între orele 12.00 - 14.30. În deschidere se va dansa tradiţionala Horă a Junilor, urmată de o suită de dansuri ardelene interpretate de Ansamblul Braşovul Vechi.

Organizatorii promit o petrecere în toată puterea cuvântului, de la care nu vor lipsi vinul fiert şi preparatele tradiţionale româneşti.

Retragere cu torţe De asemenea, de la 12.30, în Piaţa Sfatului, se va desfăşura un ceremonial militar şi religios, organizat de către Prefectura şi Garnizoana Braşov. Oficialităţile vor saluta drapelul naţional şi vor tine scurte discursuri, va avea loc defilarea gărzii de onoare şi va cânta fanfara Academiei Forţelor Aeriene. De la ora 18.00, militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte vor face spectaculosul ceremonial al retragerii cu torţe, pe traseul Piaţa Sfatului - Casa Armatei - sediul Brigăzii 2 VM (zona „Patria”).

Concert extraordinar la Operă Pentru prima dată, artiştii de la Opera Braşov organizează un concert special dedicat Zilei Naţionale a României. Evenimentul este unicat, fiind incluse doar lucrări ale unor compozitori români. Concertul extraordinar celebrează totdată 130 de ani de la premiera, la Braşov, a operetei „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu şi 100 de ani de la naşterea compozitorului sas Norbert Petri, fondatorul Teatrului Muzical, devenit apoi Opera Braşov.

Avansare în grad Absolvenţii din promoţia 2012 a Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Braşov vor fi avansaţi la gradul de sublocotenent, chiar de 1 Decembrie. Ceremonia solemnă are loc începând cu ora 9.00, la sediul Academiei, de pe Mihai Viteazul nr. 160. Cei 93 de tineri (dintre care 29 de fete) au absolvit specialităţile militare: aviaţie naviganţi, aviaţie nenaviganţi, artilerie şi rachete antiaeriene pentru forţe aeriene, artilerie şi rachete antiaeriene pentru forţe terestre şi radiolocaţie. La festivitate participă reprezentanţi din Statul Major al Forţelor Aeriene, comandanţi de mari unităţi şi unităţi, instituţii de învăţământ militar din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, personalităţi ale administraţiei publice şi învăţământului superior local, comandanţi de mari unităţi şi unităţi militare din Garnizoana Braşov, reprezentanţi ai asociaţiilor veteranilor de război şi cadrelor militare în rezervă şi în retragere, părinţi şi rude ale absolvenţilor.

Spectacol şi duminică Sărbătorirea continuă şi duminică, cu un spectacol dedicat Zilei Naţionale a României susţinut de către fanfara Academiei Forţelor Aeriene, formaţia de dansuri populare „Românaşul”, interpretul Vlad Postolea, soprana Ioana Băcanu, formaţia „Atomic”, ansamblul „Şipot Ardelean”, orchestra „Plaiuri Transilvane”, Minisatul „Sf. Andrei”. Evenimentul are loc de la ora 18.00, în Sala Coloanelor de la Cercul Militar (Casa Armatei).

Liliana JIGHIRA

Publicat in: Cotidianul Transilvania Expres

                                                          Blog: Sevaciclon        

December 01, 2012 in Romania si istoria de Blog Admin

Cuvântarea lui Vasiel Goldiş

Cuvântarea lui Vasile Goldiş momentul zero al naşterii României mari a fost momentul esenţial al Programului Marii Adunări Naţionale Constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria, ţinută în ziua de duminică, 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia.

Prezentarea acestuia, adresată Marii Adunări Naţionale, începea cu o incursiune în istorie, luând în calcul rezistenţa neamului românesc de a îndura soarta aspră a „loviturilor duşmane în statornică răbdare“. Goldiş urmărea devenirea românească de la aşezarea coloniştilor romani în Dacia. Mai târziu urmează alţi asupritori şi aceeaşi statornicie şi aşteptare a românilor, întreruptă de „braţul puternic al geniului scânteelor al Viteazului Mihai“. Realizarea sa este vremelnică: „această unire o clipă dispăru ca fulgerarea unei scântei electrice şi trupul neamului nostru se frânse iar în bucăţi“.

Românii, adevăraţii proprietari legitimi ai pământului, au continuat să fie socotiţi străini şi sclavi pe pământul lor strămoşesc. Vasile Goldiş insista asupra ultimei jumătăţi de secol, care, pentru românii din Transilvania, a adus şi mai grele opresiuni sub regimul dualist, cu toate că ei au continuat să îşi facă „datoria de cetăţeni ai Ungariei şi supuşi ai dinastiei de Habsburg-Lotharingia“. A urmat însă Primul Război Mondial şi eliberarea naţională a naţiunilor. „Naţiunile trebuiesc liberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria, Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunei române de a fi liberă îl recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar odată scăpată din robie, ea – aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta.

Libertatea acestei naţiuni înseamnă: - unirea ei cu Ţara Românească [...] Să jurăm credinţă de aci înainte numai naţiunii române, dar tot atunci să jurăm credinţă tare civilizaţiunei umane. Câtă vreme vom păstra aceste credinţe, neamul nostru va trăi, se va întări şi fericiţi vor fi urmaşii noştri până la sfârşitul veacurilor“.

Proiectul de rezoluţie Vasile Goldiş dădea apoi citire proiectului de rezoluţiune a unirii, ce cuprindea nouă puncte şi era conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România.

Punctul 1 stabilea unirea cu România: „Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918 decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România (citirea acestui punct a fost însoţită de aplauze frenetice şi strigătul «Trăiască România Mare!»; audienţa se ridicase în picioare, mâinile erau ridicate. Era ora 12 fix. Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Murăş, Tisa şi Dunăre“.

Cuvântarea lui Vasile Goldiş se încheia cu cuvintele: „Legătura sfântă a celor 14 milioane de Români ne îndreptăţeşte azi a zice: Trăiască România Mare!“ şi cu aplauzele nesfârşite ale Adunării.

Historia ro

Sursa: CULTURA Blog: Sevaciclon

November 27, 2012 in Romania si istoria de Blog Admin

La sediul Muzeului de Arheologie „Callatis" Mangalia s-a desfăşurat o lecţie deschisă având ca temă rezistenţa anticomunistă din Munţii Babadagului.

Lecţia de istorie a fost organizată de Muzeul Callatis, în colaborare cu Liceul Teoretic „Callatis" şi cu susţinerea Primăriei Municipiului Mangalia. Pe parcursul derulării evenimentului, prof. Elena Sanda Pădureanu, a declarat că rezistenţa anticomunistă din Dobrogea se încadrează în fenomenul naţional de rezistenţă faţă de noul sistem, dar are şi unele particularităţi, una dintre ele fiind aceea că organizatorii mişcării de rezistenţă erau, în cea mai mare parte, aromâni.

"Rezistenţa din Dobrogea a fost declanşată în 1948, sub conducerea: fraţilor Nicolae şi Dumitru Fudulea, în nordul Dobrogei, Nicolae Ciolacu, în centrul Dobrogei şi Gogu Puiu, în Dobrogea de Sud. Grupul de rezistenţă purta numele de Haiducii Dobrogei. Ascunzându-se în permanenţă de comunişti şi Securitate, ei au reuşit să formeze o reţea de peste 2000 de partizani, luptători activi şi cei care îi ajutau, activând în aproximativ 300 de celule".

Îndrumaţi de prof. Elena Sanda Pădureanu, elevii au realizat şi au susţinut câteva scurte comunicări, cu referire la rezistenţa anticomunistă din Dobrogea. Mai mult, pentru că lecţia deschisă face parte din proiectul „Să descoperim istoria Dobrogei", elevii s-au gândit să creeze şi un site, unde vor prezenta istoria teritoriului dintre Dunăre şi Marea Neagră, din antichitate până în prezent.

„Despre rezistenţa anticomunistă din Dobrogea nu s-a vorbit până în 1989 şi puţini sunt cei care abordează acest subiect în zilele noastre. A fost o lecţie de istorie în care s-au descris represiunile şi crimele Securităţii de după al doilea război mondial. Elevii Liceului Teoretic „Callatis" au prezentat eroii dobrogeni, care s-au opus colectivizării şi instalării noului regim comunist.

Toţi cei interesaţi de istoria Dobrogei pot citi astăzi memoriile publicate de acei supravieţuitori care au făcut parte din grupurile de rezistenţă anticomunistă", a menţionat directorul Muzeului de Arheologie „Callatis" Mangalia, cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc.

Cristian Hagi

Romania Libera

                                                         Blog: Sevaciclon

November 15, 2012 de Blog Admin

Colegiul Naţional „Radu Negru” organizează miercuri, 14 noiembrie, de la ora 13.00, în cabinetul de limba şi literatura română, manifestarea „Rezistenţa armată anticomunistă din munţii Făgăraşului – moment de demnitate românească”.

Evenimentul va cuprinde o expoziţie fotografică în care vor putea fi văzute chipurile luptătorilor din munţi şi ale principalilor sprijinitori, un concurs interşcolar „Ioan Ilioiu” pe teme istorice vizând rezistenţa anticomunistă, la care participă echipe de elevi din toate liceele făgărăşene, şi o conferinţă interactivă în care liceenii vor intra în contact direct cu supravieţuitori din rândul foştilor deţinuţi politic.

La eveniment și-au confirmat participarea preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România, Octav Bjoza, partizanul Dumitru Moldovan, membri ai reţelei de sprijin a luptătorilor din munţi (Vasile Bucelea, Ioan Roşca), precum şi urmaşi ai luptătorilor din munţi. În cadrul manifestării vor fi omagiaţi luptătorii anticomunişti cu arma în mână, urmaşii acestora primind o diplomă de onoare din partea Colegiului Naţional „Radu Negru”.

Sebastian Dan

Sursa: Newsbv Blog: Sevaciclon