November 08, 2011 in Artă şi Cultură de Blog Admin

Diferenta dintre un cal si o televiziune este ca primul consuma doar cind sta, cind munceste da randament 100% fara consum. In schimb, televiziunea consuma si cind sta si cind functioneaza, randamentul nu este garantat iar in cele mai multe cazuri ai pierderi, uneori uriase.

Potrivit unui personaj foarte activ in aceste zile, SOV a bagat in Realitatea, in ultimii 8 ani, aproape 180 de milioane de euro, pentru a obtine o cota medie de piata de aprox. 6%. Daca piata de publicitate tv este de 400 milioane de euro pe an, si daca s-ar juca in mod corect, Realitatea ar putea atrage minim 10 milioane de euro/ an. Daca ar functiona gratis in urmatorii ani, Realitatea si-ar scoate banii investiti de Vintu in 18 ani! Dar fiindca Realitatea lui Elan cheltuie, dupa parerea mea, minim 800.000 euro/luna, rezulta ca Elan isi va scoate cheltuielile din publicitate dar nu va face profit! Si asta cu o mare conditie: sa pastreze cota de piata de 6% sau sa o creasca! Practic, cei 180 de milioane investiti nu se vor recupera niciodata, poate 25% din ei in urmatorii 10 ani, prin vinzare de actiuni si alte manevre!

Marea problema in industria tv este ca performanta nu e sigura! Multi s-au jucat de-a televiziunea si au ramas lefteri! Altii s-au jucat fiindca au folosit televiziunea ca ghioaga electorala, pentru jocuri politice cu finalitate in afaceri banoase si oneroase cu statul! Acestia au cistigat!

Se poate construi o televiziune onesta, corecta fata de telespectatorii sai si rentabila din punct de vedere financiar? Da, cu citeva conditii. Marile bugete de publicitate ale marilor companii, romanesti sau straine, sa nu mai depinda de stat sau de politicieni! Masuratorile de audienta sa fie realizate corect, transparent si prin tehnologii avansate, nu ca pina acum! Santajul practicat de presa sa nu mai fie permis ba chiar sa fie aspru urmarit si pedepsit! CNA-ul sa fie depolitizat! ULTIMA CONDITIE? Sa stii sa faci audienta!!!

E POSIBIL NASUL TV?! Mai ales ca precedentele conditii, sa nu fim naivi, nu vor fi implementate miine.

E posibila o televiziune care sa serveasca numai interesul telespectatorilor sai, chiar si atunci cind interesele sau optiunile politice ale telespectatorilor sint diferite? Eu cred ca da, as numi-o “televiziunea democratica”! Finantata chiar de catre telespectatori, in mod inteligent. Tot ei voteaza un consiliu editorial care sa reprezinte “investitorii”! Atunci sa vedeti cit e de greu sa faci presa! Ar fi cea mai onesta reteta pentru urmatorii 10 ani, pentru Romania!

E nevoie de 100.000 de fani ai acestei idei, care sa achizitioneze cite o actiune, in valoare de 100 de euro, platibili in doua transe egale, anuale. Astfel, este asigurata finantarea pe 2 ani iar telespectatorii detin 50% pentru a putea bloca vinzarea televiziunii fara acordul lor! Este nevoie de 100 de companii mijlocii, curate, care sa isi permita achizitia a 500 de actiuni, cu plata in doi ani. Astfel, aceste companii vor detine, impreuna, 25% din actiuni dar vor beneficia de publicitate gratuita in valoare de 25.000 euro/ an, timp de doi ani. Dupa primii doi ani, televiziunea ajunge la break even, adica isi finanteaza singura cheltuielile, nu mai e nevoie de efortul actionarilor, si incepe sa faca profit!

Restul de 25% din actiuni vor fi detinute de echipa Nasul si va reprezenta pachetul de control, pentru a garanta independenta editoriala fata de orice ingerinte. Echipa Nasul va fi supravegheata de catre Consiliul Editorial ales de catre micii actionari. Companiile nu cred ca ar trebui sa voteze. In schimb, ele vor fi protejate in fata santajului de presa sau politic, avind o tribuna unde se pot apara sau explica.

Vom face performanta? Echipa mea are o experienta de 20 de ani de presa scrisa si televiziune, dar toate performantele noastre trecute nu pot garanta 100%! Insa credem ca putem realiza, in primii doi ani de finantare publica, o cota de piata intre 3-5%, avind in vedere numarul mare al fanilor nostri dar si faptul ca, in Romania, nu exista o televiziune de dreapta care sa stimuleze munca, productia si profitul si abia apoi cheltuirea banilor in scopuri sociale. La noi, toate televiziunile bocesc pe seama saraciei si a puturoseniei, fiindca populismul ieftin face rating iar ele depind de acest rating pagubos pentru tara! Culmea, desi avem peste 30% dintre romani oameni cu gindire de dreapta. E adevarat, unii dintre ei nu stiu, si se declara de centru-dreapta!, o mantzocarie romaneasca de tipul nici laie, nici balaie!

In 2014, de exemplu, piata de publicitate tv va ajunge la 500 de milioane de euro si va fi mai corecta, mai asezata pe valoare si nu pe smecherie! Asta ar insemna, pentru Nasul TV, incasari de minim 10 milioane, adica un mic profit! Daca performam, putem incasa chiar si 15 milioane, adica un profit frumusel! La primul profit, actiunile investitorilor se pot scoate la tranzactionare! Desigur, am improvizat o schita, mai sint multe detalii avocatesti, dar e sigura independenta editoriala!

Inseamna mult 100 de euro?! Exista 100.000 de romani care sa riste pentru o idee?! Inseamna mult 100 de companii care sa-si cheltuie bugetul anual de publicitate, de 25.000 de euro, timp de 2 ani pe Nasul Tv, contra actiuni?! NU STIU! Dar as crede ca toti acesti oameni se pot stringe impreuna in maxim 6 luni! Noi avem reteta tv si oamenii, mingea e acum la voi, voi toti cei care ati pus intrebari si ati venit cu propuneri de cind s-a deschis acest blog! Sa fiti iubiti!

CUM SA ZIDESTI O TELEVIZIUNE – Episodul 2

de Radu Moraru – nasul@nasul.tv

NasulTV CUM SA ZIDESTI O TELEVIZIUNE Episodul 2

Pina la ora la care scriu, am citit toate comentariile de pe blog referitoare la un nou tip de televiziune. Impreuna, mai entuziasti sau mai rezervati, pe cei citiva prosti nu ii luam in considerare, mai cunoscatori sau mai naivi (dar frumosi!), impreuna ati reusit sa ridicati toate problemele cu care ne putem confrunta. Dar ati venit cu multe solutii! Asta imi place rau! Darimam dar stim sa ridicam si sa zidim! Vor veni cu solutii si oamenii care nu il simpatizeaza pe Basescu! Ii asteptam! Cred ca trebuie sa fac niste precizari si sa prezint un parcurs pentru viitorul apropiat!

Puterea internetului e data de oamenii liberi! Ceilalti, postacii, au aparut ulterior, ca frina! Am observat, desi sint un novice, ca oamenii sint in stare, pentru libertate si valori, sa cheltuie muuuult timp si chiar bani. Am vazut ca milioane de oameni si-au construit lumi virtuale, jocuri pina la urma, unde sa se refugieze de nedreptatile lumii in care traiesc!

Am vrut sa construiesc VOX News pentru toti acesti oameni liberi. Nu am gasit un partener puternic si atunci, CNA-ul mi-a confiscat licenta in cele 90 de zile “regulamentare”! Am vrut sa construiesc 10 TV in acelasi scop, cu un partener foarte puternic, dar proiectul a esuat. Totul e deja istorie, mergem inainte si privim cu bucurie!

Imi amintesc citeva momente din istoria emisiunii Nasul cind, sute de mii de telespectatori, pe seara, veneau sa vada ce spunem noi. Noi, o echipa ce isi propune, cu frica lui Dumnezeu dar si cu puterea lui, lucruri simple. Sa stim, sa informam, sa intrebam, sa gresim, sa avem opinii si sa nu ne fie rusine sa ne privim dimineata in oglinda sau atunci cind ne uitam in ochii semenilor nostri. Au fost seri magice cind oamenii cautau speranta, emotie, miracol sau adevar! Ati reamintit seara de 6 decembrie 2009, alegeri prezidentiale, cind toate televiziunile v-au mintit in legatura cu cel mai important eveniment dintr-o democratie cum e cea romaneasca! In aceea seara, toti fanii inversunati ai Antenelor, IRealitatilor etc, veneau sa vada si ce spune Nasul! Nu fiindca ne iubeau, ba chiar ne urau unii dintre ei, dar veneau fiindca am impus respect, eram credibili si, in adincul sufletelor lor, stiau ca voi spune adevarul. Daca rezultatul real era cel dorit de moguli, l-as fi anuntat, chiar daca stiam ca nu va fi bine pentru noi si tara. Oamenii ca noi si ca voi, cei de pe blog, stim ca nu putem construi un viitor pe minciuna! Priviti toti anii postdecembristi, crime, abuzuri, minciuni si toate idealurile frumoase “bine” compromise!

Proiectul unei noi televiziuni este posibil. Cred ca in ultimii 20 de ani am lucrat cu peste 2000 de oameni de presa si cred ca foarte multi si-ar dori sa lucreze cu mine, chiar daca sint foarte dur cind vorbim de profesionalism. Am lucrat cu sute de companii si managerii lor stiu cit sint de serios! Nu poate nimeni sa afirme ca i-am dat tzeapa si acest lucru a devenit o mare calitate in Romania!

Ma adresez acum tuturor celor care ati comentat la postarea precedenta. Realizarea “Clubului celor 100.000 de Investitori” nu va fi usoara. Cred ca e nevoie, mai intii, sa organizam un Juriu de Integritate care sa elaboreze criteriile si profilul celui care sa faca parte din Club. Abia apoi vom face listele cu potentialii investitori si, cind vom depasi o masa critica, propun 20.000 de hotariti, abia atunci sa colectam banii, in conditii de maxima securitate!

Ideea cu investitorii nu e neaparat un bussines! Singurul lucru la care m-am gindit este ca cei 100.000 de investitori sa detina pachetul de 50% al societatii de televiziune! Sa organizam alegeri, campanie electorala pe blog, platforma, etc, si cei 100.000 sa isi desemneze alesii intr-un Consiliu Editorial, un numar de 10 consilieri. Eu pot avea votul decisiv, pentru care imi voi asuma raspunderea! Echipa mea va avea managementul operational al afacerii pina la momentul implinirii celor 2 ani de sustinere publica, dupa care vom organiza o licitatie internationala pentru un management care sa obtina cele mai bune profituri. Televiziunea se va dezvolta, dar controlul editorial va ramine intotdeauna la voi si la constiinta mea! 50% pentru oamenii liberi, 25% pentru echipa Nasul, mereu libera, si 25% pentru companiile curate. Acestea insa nu au drept de vot editorial, ele vor beneficia doar de rating, reclama, imaginea buna ca au contribuit la ceva unic in Europa, la tribuna libera, la protectie in caz de santaj politic sau mediatic! In plus, cred ca produsele acestor companii, daca sint bune, se vor vinde foarte bine catre sustinatorii acestui nou tip de televiziune.

Fara voi, cei 100.000, nu se poate lua nicio hotarire privind viitorul acestei televiziuni! Putem sa mentionam ca, timp de 10 ani, nu se va efectua nicio tranzactie, pina dispar toti rechinii si mogulii care au facut rau Romaniei!

Am mai spus, nu cred ca veti face multi bani, investind 100 de euro! Dar veti face! Oricum, ginditi-va la acesti bani ca la biletul de intrare in teren! Noua, romanilor, ni se reproseaza ca stam pe margine si spargem seminte! Intrati oameni buni pe teren, e mult mai greu!, iar meciul se vede altfel! Exista riscuri? Da, tocmai cad, de citiva ani, fonduri importante de pensii, banii oamenilor care au muncit o viata! Mai imi vine o idee, sa limitam numarul de actiuni pe care le poate lua o persoana agreata de catre Juriul de Integritate! 5-10 actiuni?! Nu avem nevoie de speculatori sau lupi in blana de oaie!

Baza e in voi! Din aproape in aproape! De cele 100 de companii ma ocup eu! Nu va fi usor! Dar in curind vom avea un mijloc de comunicare eficient! Ii rog pe bloggerii profesionisti sa ii invete pe ceilati cum sa afle prompt informatiile pe care le dam pe blog sau viitorul portal! RSS, Google, ce o mai fi! Voluntariatul doare, consuma, e dur! Piece of cake!, daca ma gindesc la milionul de romani care au suferit in puscarii sau la milioanele de bunici de pe front!

Hai Romania! Stiu ca putem! Sa fiti iubiti!

P.S. Scuze, stiu ca m-am intins cu textul! M-ati infierbintat cu postarile voastre optimiste, naive, idealiste! Fiti fara grija, vom fi in toate retelele nu doar pe net.

Sursa: Nasul.TV

Foto: Cristina Nichitus Roncea

                                                                            Blog:Sevaciclon

04.10.2011 00:01:00 October 07, 2011 in Artă şi Cultură de Blog Admin

Data publicarii: 04.10.2011 00:01:00

Nu consider că e degradant să te lauzi cu ce ai făcut. E degradant să te lauzi cu ce au făcut alţii, „ciordind” din meritul lor. Aşadar, la concursul internaţional de influenţă şi vizibilitate online WEBIT 2011, România a terminat pe primul loc, cu 89.640 de voturi, urmată de Italia cu 56.730 de voturi şi Bulgaria cu 30.350 de voturi.

Este important, în analiza ce urmează, numărul participanţilor pe ţări, cel puţin la primele clasate: I. România – 132 participanţi II. Italia – 250 participanţi III. Bulgaria – 267 participanţi IV. Macedonia -103 participanţi V. Grecia – 91 participanţi etc.

La nivel de concurenţi individuali, clasamentul mondial al primilor 10 arată aşa:

1. Annarita Ruberto (Italia) - 15.523 de voturi;
2. Florinel Nicolai Deciu, alias „Ţarul Nicolai” (România) - 13.392 voturi;
3. Caterina Policaro (Italia) - 10.984 de voturi;
4. Miron Manega, alias „Ivan cel Groaznic” (România) - 9.186 voturi;
5. Virgil Dan Amza (România) - 5.280 de voturi;
6. Jechka Nacheva (Bulgaria) – 4.380 de voturi;
7. Krasimir Georgiev (Bulgaria) – 3.925 voturi;
8. Mona Bernhart-Lorinczi (România) – 3.727 voturi;
9. Radu-Dănuţ Munteanu (România) – 3.481 voturi;
10. Stefan Chorbanov (Bulgaria) – 3.228 voturi.

La nivel de concurenţi individuali, clasamentul mondial al primilor 10 arată aşa:


La poziţia 41 se termină lista "Ţarului Nicolai" şi a lui "Ivan cel Groaznic"

Să-i dăm Ţarului ce-i al Ţarului...

Aşadar, în primii zece se află 5 români, 3 bulgari şi două italience. România a fost reprezentată în această competiţie de 3 grupuri: - cei autointitulaţi „oastea lui Ştefan cel Mare” (grupul Tetatet) - 57 de participanţi; - „armata Ţarului” (grupul intrat pe piramida lui Florinel Nicolai Deciu, alias „Ţarul Nicolai”) – 39 de participanţi; - 36 de „independenţi”, care au votat individual.

Şi acum, „să-i dăm Ţarului ce-i al Ţarului”: numărul voturilor cumulate de „armata” sa de 39 de oameni (din totalul de 132 de participanţi) a fost de 64.175, ceea ce reprezintă 71,56% din totalul voturilor pentru România. Ţinând cont că Italia a avut în total 56.000 de voturi (cu 250 de participanţi), practic România putea câştiga competiţia pe ţări doar cu „armata Ţarului”. (adică 39 de români puteau învinge lejer 250 de italieni). Ponderea următoare în numărul de voturi a avut-o „oastea lui Ştefan cel Mare” (grupul Tetatet – 57 de oameni) coordonată de Dan Virgil Amza: 22.570 de voturi, adică 25,18% din voturile României. Cei 36 de independenţi au cumulat împreună 2.895 voturi, ceea ce înseamnă abia 3,26% din totalul României. Concluziile - referitor la raportul resurse umane/performanţă - se impun de la sine.

... şi lui Ivan ce-i al lui Ivan!

Şi dacă i-am dat „Ţarului ce-i al Ţarului”, să-i dăm ce i se cuvine şi lui „Ivan cel Groaznic”, adică subsemnatului. M-am „înrolat” de bunăvoie în „armata Ţarului” şi am „recrutat”, pentru competiţie, 15 oameni, la care s-au mai adăugat, prin mecanismul piramidei, şase. Deci 21 de oameni (din 39), veniţi pe filiera Miron Manega/CERTITUDINEA, au participat la această frumoasă victorie a României. Nu mai calculez care a fost contribuţia de voturi a piramidei lui „Ivan cel Groaznic” (subsemnatul), precizez doar că, în strategia convenită, aceasta este cvasi-proporţională cu numărul de oameni. Coordonarea efectivă a competiţiei i-a aparţinut însă „Ţarului”, care mi-a explicat şi mecanismul concursului.

"Quod licet bovi, non licet Iovi”

Am explicat cu altă ocazie ce m-a determinat să-l aleg pe "ţar" pe post de coordonator, şi nu pe Dan Virgil Amza, eu venind cu o întârziere de o săptămână în această competiţie. Acum mă felicit, căci suspiciunile mele, în privinţa atitudinii diriguitorilor de la Tetatet, s-au confirmat. Consider că o parte din acest grup s-a comportat de o manieră necolegială şi antinaţională. Trecând peste „asperităţile” dintre Florinel Nicolai Deciu şi Dan Virgil Amza, pe care le-am crezut simple refulări copilăreşti, în clipa în care subsemnatul a căpătat un avans mult prea mare ca să mai poată fi ajuns de Dan Virgil Amza, acesta a renunţat la competiţie şi a trecut în „tribune”, unde a început să facă pariuri împotriva „Ţarului” şi, implicit, a echipei sale. Ceea ce nu mai are scuza unei reacţii de moment, căci, „răsturnând” o celebră expresie latină, asertez aşa: „quod licet bovi, non licet Iovi”. Adică un lider, un şef sau un comandant nu are libertatea frivolă a unui soldat, pentru că el e răspunzător moral şi statutar de oamenii pe care-i coordonează. Or, mie mi se pare că Dan Virgil Amza a indus membrilor Tetatet, prin atitudinea adoptată, un comportament similar cu al său. Onorabil ar fi fost ca votingul să continue, chiar dacă România nu mai însemna Tetatet.

Despre naţionalism...

Practic, noi, cei 39 de „combatanţi”, am rămas să luptăm singuri cu italiencele, care şi-au abandonat şi ele echipa (cea mai numeroasă din concurs), votând numai pentru ele. Italiencele au învins, într-adevăr, dacă luăm în considerare performanţă individuală (locurile I şi III mondial), dar Italia a pierdut. Noi nu am câştigat locul I la "individual", în schimb ne-am adjudecat locurile mondiale II (Florinel Nicolai Deciu), IV (Miron Manega) şi V (Dan Virgil Amza), ca să mă refer numai la primele cinci poziţii. În plus, ceea ce considerăm a fi marea noastră performanţă, e faptul că România a câştigat la scor în faţa tuturor celor 79 de ţări. Aşa că, dacă e vorba de patriotism sau naţionalism (pentru a răspunde unor reproşuri făcute de Dan Virgil Amza, în numele Tetatet, la adresa „alias”-urilor slave adoptate de noi), reamintesc că am „luptat” sub steagul României şi am câştigat.

„Dăruind, vei dobândi”

Sub acelaşi steag au votat şi români de altă cetăţenie, ca şi cetăţeni de altă etnie, cu sau fără cont WEBIT de participare în concurs. Am primit şi am oferit voturi şi unui sudanez, care a reuşit, prin echipa României, să ajungă pe locul 22. Unora li s-a părut incorect ca un african să primească atâtea puncte (1.256), el fiind singurul concurent din ţara sa. Nouă ni s-a părut în spiritul concursului, atâta timp cât toată echipa a primit voturi de la el. „Dăruind, vei dobândi”, nu?

Dar, dincolo de toate aceste distorsiuni, parţial inerente, ale unei competiţii epuizante, mi se pare inacceptabilă tendinţa de confiscare a meritelor victoriei de către cei (cel) care mai degrabă a(u) subminat-o. Căci contribuţia reală a fiecăruia este cea pe care o exprimă cifrele de mai sus.

P.S. Pentru a înţelege cât mai mulţi cum a fost posibil ca echipa României să obţină, cu o mână de oameni (39) locul I în lume la un concurs internaţional de influenţă online (şi pentru a nu cădea, totuşi, în păcatul laudei de sine, subsemnatul fiind părtaş la această victorie şi deţinător al locului 4 mondial), este mai bine să-i lăsăm pe străini să vorbească. Alexander Chalkidis, participantul grec la Webit 2011 (şi deţinător al locului 26 mondial), a scris pe site-ul său, cu uimire şi admiraţie, un articol elogios despre "invazia românească" şi solidaritatea din echipa „Ţarului Nicolai”, pe care le defineşte ca fiind "naţionalism în cea mai simplă formă" sau "altruism naţionalist"...

Sursa :Certitudinea.ro

                                                            Blog:Sevaciclon

September 22, 2011 in Artă şi Cultură de Blog Admin

Mitropolitul Ardealului, IPS Laurenţiu Streza, a anunţat, luni, că fostul mitropolit Andrei Şaguna va fi canonizat, în 29 octombrie, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu

Mitropolitul Ardealului, IPS Laurenţiu Streza, a spus, în cadrul unei şedinţe la Prefectura Sibiu, că fostul mitropolit al Ardealului Andrei Şaguna va fi canonizat, în 29 octombrie, la Catedrala Mitropolitană din Sibiu.

"Catedrala din Sibiu va fi gazda unui eveniment unic - canonizarea marelui mitropolit Andrei Şaguna. Sfântul Sinod a aprobat, dar proclamarea canonizării este ca şi întronizarea celui care a fost ales pe un post. Noi nu am făcut altceva decât să îl trecem în rândul sfinţilor, în calendar, pe cel pe care Dumnezeu l-a ales şi pe care credincioşii l-au cinstit până acum", a spus IPS Laurenţiu Streza.

El a făcut totodată o invitaţie publică tuturor sibienilor şi credincioşilor să participe la acest eveniment unic în viaţa unei comunităţi.

Sfântul Sinod a hotărât, în 21 iulie, canonizarea mitropoliţilor Transilvaniei Andrei Şaguna şi Simion Ştefan, la propunerea sinoadelor mitropolitane ale Mitropoliei Ardealului şi Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Andrei Şaguna va avea zi de pomenire la 30 noiembrie şi Simion Ştefan la 24 aprilie, se arăta într-un comunicat al Patriarhiei Române.

Andrei Şaguna s-a născut la Mişkolţ, în Ungaria, la 20 decembrie 1808, într-o familie de negustori aromâni. A avut o copilărie zbuciumată din cauză că tatăl a dat faliment, iar arhiepiscopul romano-catolic de Egger, Ştefan Ficher, l-a determinat să treacă la catolicism împreună cu întreaga familie. Potrivit legilor de atunci, cei trei copii, între care Anastasie, viitorul mitropolit, au fost declaraţi romano-catolici. Dar, tot potrivit legilor de atunci, la vârsta de 18 ani fiecare dintre cei trei copii a declarat că vrea să se întoarcă la credinţa pe care mama lor, Anastasia, nu a părăsit-o.

Cu rezultate excepţionale la învăţătură, studiind la Universitatea din Pesta filosofia şi dreptul şi cunoscând mai multe limbi străine, mulţi se aşteptau să înceapă o carieră în lumea laică, însă şi-a îndreptat paşii spre Vârşeţ, unde era o şcoală teologică. La 24 de ani, când a terminat studiile teologice, şi-a îndreptat paşii spre Mănăstirea sârbească Hopovo, unde a făcut un an de noviciat, iar la 25 de ani a fost tuns în monahism, pe 12 octombrie 1833, sub numele de Andrei.

Timp de 13 ani a activat în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe, apreciat în mod deosebit de ierarhi, între care şi marele mitropolit Ştefan Stratimirovici de la Karlovitz şi urmaşul său, Ştefan Stancovici, apoi de Iosif Raiacici, care va ajunge, în 1848, patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe. A slujit ca asesor consistorial, în termenii de astăzi un consilier eparhial şi, în acelaşi timp, a fost şi administrator sau locţiitor de egumen la mănăstirile Iazac, Besenovo, Hopovo şi Kovil.

A fost hirotonit ierodiacon, ieromonah, apoi hirotesit protosinghel şi arhimandrit, un semn al recunoaşterii vredniciilor sale în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În 1846, după moartea primului episcop român de la Sibiu, Vasile Moga, mitropolitul ortodox sârb de la Karlovitz, Iosif Raiacici, l-a numit pe arhimandritul Andrei Şaguna vicar general al Episcopiei vacante de la Sibiu. A fost hirotonit arhiereu în Catedrala ortodoxă din Karlovitz, în Duminica Tomii din 1848, de mitropolitul Iosif Raiacici, viitorul patriarh, asistat de doi episcopi sârbi. Făgăduia atunci să-i "trezească" pe românii ardeleni din adâncul lor somn şi să-i ridice spre tot ce este bun şi înălţător.

În primii doi ani de activitate, Şaguna şi-a îndreptat atenţia mai mult spre problemele naţiunii. S-a implicat în mişcarea revoluţionară a românilor transilvăneni. A fost copreşedinte al Adunării naţionale româneşti de la Blaj, din 3/15 mai, cea care a formulat un program cu 16 revendicări politico-naţionale, apoi tot Adunarea l-a delegat în fruntea unor intelectuali români ca să ducă la Viena aceste petiţii. Şaguna le-a prezentat împăratului, la Innsbruck şi la Viena, primind asigurări că ele vor fi satisfăcute.

     Liceul  Andrei Şaguna - Brasov

A tipărit mai multe manuale şcolare, a cerut profesorilor să scrie manuale, fiecare în specialitatea lui. Şaguna a îndrumat întregul învăţământ românesc. Sub îndrumarea lui s-au înfiinţat aproape 800 de şcoli în Arhiepiscopia Sibiului.

Şaguna a înfiinţat mai multe fundaţii la arhiepiscopie din care se acordau burse unor elevi şi studenţi merituoşi. La îndemnul lui, avocatul Emanuil Gojdu a creat o fundaţie din care să se acorde burse pentru elevi, studenţi, dar şi meseriaşi. S-au acordat peste 5.000 de burse până la Unirea din 1918.

A murit la 16/28 iunie 1873 şi, potrivit dorinţei sale testamentare, a fost înmormântat lângă biserica mare din Răşinari, unde el slujise de multe ori, "fără pompă, fără muzică şi fără predică'" prohodit de un singur preot, duhovnicul său, ieromonahul Gherman Bogdan. Cu toate acestea, la înmormântarea lui au participat mii de români veniţi din toate părţile Ardealului. Întreaga agoniseală a vieţii a lăsat-o prin testament Arhiepiscopiei Sibiului.

Sursa: Mediafax.ro

                                                Blog:Sevaciclon

September 19, 2011 in Artă şi Cultură de Blog Admin

Marele muzician Johnny Răducanu a murit luni dimineaţa, la vârsta de 79 de ani, potrivit site-ului TNB.

Ion Caramitru, aflat în străinătate, a spus că Johnny Răducanu "era foarte bolnav", însă se afla acasă când a survenit decesul.

În ultimii ani, Johnny Răducanu şi Ion Caramitru au susţinut împreună spectacolul de poezie şi muzică "Dialoguri şi fantezii în jazz" de la TNB.

Totodată, coordonatorul SMURD Bucureşti, Bogdan Opriţa, a declarat pentru Mediafax că un echipaj medical a fost solicitat luni, în jurul orei 10.00, la locuinţa din Capitală a lui Johnny Răducanu. Echipajul SMURD a constatat că Johnny Răducanu a suferit un stop cardio-respirator şi a început manevrele de resuscitare, însă fără rezultat, la ora 11.00 fiind declarat decesul.

Pe numele său adevărat Răducan Creţu, Johnny Răducanu s-a născut la Brăila, la 1 decembrie 1931, într-o familie cu tradiţii muzicale de peste 300 de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţu Solcanu.

Johnny Răducanu a fost supranumit de către marele jazzolog american Leonard Feather "Mr. Jazz Of Romania", contrabasist, pianist, compozitor, aranjor şi lider de formaţie, fiind cel mai cunoscut şi iubit muzician roman de jazz, atât în ţară cât şi peste hotare.

A studiat la Şcoala medie de muzică din Cluj-Napoca (1949-1953) şi la Conservatorul ''Ciprian Porumbescu'' din Bucureşti (clasa contrabas, 1953-1956). A fost membru al orchestrei Casei de discuri ''Electrecord'' (1957-1971).

Eminent instrumentist de jazz, Johnny Răducanu a abordat şi compoziţia, scriind numeroase piese de jazz, dar şi de muzică uşoară. Dintre creaţiile de muzică uşoară, amintim: ''Vechiul port'', ''De mult într-o carte'', ''Nu veni, nu pleca'', ''Mă cheamă marea'', ''Iarnă, iarnă''. A compus muzica de scenă la piesele: ''Livada cu vişini'', ''Moliere'' şi ''Don Juan''.

Ca instrumentist sau orchestrator şi-a adus contribuţia la realizarea majorităţii discurilor româneşti de jazz.

Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, din 1971.

A întreprins numeroase turnee peste hotare, la Moscova (1962), la Festivalurile de muzică uşoară de la Varşovia şi Praga (1968), la Belgrad, în Suedia, Olanda, Germania, Spania, Franţa, Grecia, Belgia, Statele Unite, Elveţia etc. În aprilie 2010, Johnny Răducanu şi Aura Urziceanu au cântat la Sala Palatului, într-un concert special, alături de unul dintre cele mai celebre big-band-uri din lume, Duke Ellington Orchestra.

I-a fost conferită ''Diploma de merit'' oferită de Departamentul cultural al Statelor Unite pentru activitatea muzicală (1976).

A colaborat cu trompetistul Art Farmer, trombonistul Slide Hampton, pianiştii Friedrich Gulda şi Guido Manussardi. În 1987, a devenit membru de onoare al Academiei ''Louis Armstrong'' din New Orleans.

Printre realizările discografice în domeniul jazz-ului se numără: ''Jazz made in Romania'' (1987); ''Confesiuni'' (I, II, III); ''To His Friends'' (1997); ''Jazz Behind the Carpathians'' (1999); ''Jazz antifanariot'' (2002); ''Singurătatea, meseria mea'' (2002); ''Jazz Made in Romania-Live in San Francisco'' (cu Teodora Enache, 2002), ''Jazz Bestament'' (2005); ''Chamber Jazz Music'' (2008); ''Inside Stories-Jazz Poems'' (2009).

Fost elev al Societăţii Filarmonice Lyra, Johnny Răducanu a primit, la 13 octombrie 2008, diploma de membru de onoare al Societăţii Filarmonice "Lyra" şi medalia jubiliară "Lyra 125", în cadrul unei ceremonii organizate la Casa Tineretului din Brăila.

Autor: VALI DEACONESCU

Sursa: Romania Libera
Blog: Sevaciclon

August 31, 2011 de Blog Admin

                                                                                  Blog: Sevaciclon

August 06, 2011 in Artă şi Cultură de Blog Admin

Dincolo de prestaţia propriu-zisă de pe scena festivalului CALLATIS 2011, Ion Creţeanu va cânta şi în faţa Columnei, şi în faţa statuilor reprezentând prizonierii daci din Piaţa Poporului. Va cânta pentru sufletul lui, dar şi pentru sufletul cetăţenilor Romei. Timp de şapte zile va fi peste tot, ca o hologramă halucinantă venită dintr-un mileniu pierdut sau, cum îi spunea Adam Puslojic, parafrazându-l pe Nichita, „ca o picătură de sânge cântătoare”.

FESTIVALUL CALLATIS 2011. Lira Tracă, în sfârşit, la Roma!

În perioada 9 - 15 august 2011, la Roma va avea loc ediția a XII-a a Festivalului Callatis - Festivalul Românilor de Pretutindeni, sub genericul „Grazie Roma, Callatis ti saluta!”. Festivalul Callatis 2011, cu toate brandurile sale: Hai Acasă - Simpozionul Românilor de Pretutindeni, Plaza România - Salonul Artiștilor Români de Pretutindeni (SARP) și Miss Diaspora este organizat de Asociația Românilor din Italia (A.R.I.), Pro Familia și Aldaco Film, sub patronajul Roma Capitale (Primăria Generală a Romei). În premieră, Festivalul Callatis se desfășoară în afara granițelor țării, la propunea A.R.I., pornind de la faptul că în Italia se află cea mai mare comunitate românească din diaspora.

„O picătură de sânge cântătoare”

Una dintre prezenţele insolite de la acest festival va fi Ion Creţeanu (Ion al Cobzei, după cognomenul nobiliar pe care i l-au dat Cristian Mihăilescu şi Felicia Filip), însoţit de nelipsita cobză şi ipingeaua roşie de Romanaţi, veche de peste 150 de ani. Prezenţa lui în Cetatea Eternă este o binemeritată împlinire a unui vis mai vechi. Anul trecut, pe 11 septembrie Ion Creţeanu urma să susţină, în faţa Columnei lui Traian, un concert în cadrul proiectului “Lira Tracă. Ion Creţeanu pe urmele lui Badea Cârţan. Al doilea dac coboară de pe Columnă”. Voia să atragă atenţia, prin acest concert-dezbatere, că există un element de brand naţional chiar în instrumentul la care cântă, şi anume cobza. Acest instrument era numit de romani Lira Tracă şi există suficiente argumente că era chiar lira la care cânta Orfeu, simbolul universal al muzicii esenţiale. Cocertul urma să fie susţinut de Federaţia Intelectualilor Români din Italia, condusă de Horia Corneliu Cicortaş. N-a fost să fie atunci, pentru că o grea problemă de sănătate a rapsodului a anulat proiectul. Se va întâmpla acum, cu prilejul Festivalului Callatis.

Dincolo de prestaţia propriu-zisă de pe scena festivalului, Ion Creţeanu va cânta şi în faţa Columnei, şi în faţa statuilor reprezentând prizonierii daci din Piaţa Poporului. Va cânta pentru sufletul lui, dar şi pentru sufletul cetăţenilor Romei. Timp de şapte zile va fi peste tot, ca o hologramă halucinantă venită dintr-un mileniu pierdut sau, cum îi spunea Adam Puslojic, parafrazându-l pe Nichita, „ca o picătură de sânge cântătoare”.

Felicia Filip, „Balade din Carpaţi”, Danza dell’Unità, alte înfrăţiri şi „Arrivederci Roma!”

În perioada 9 - 15 august, în piețe centrale ale Romei se va desfășura programul interactiv de promovare a tradițiilor și turismului românesc Plaza Romania. Turiștii și localnicii vor admira costume populare tradiționale, vor învăța să picteze și să danseze și vor primi materiale de promovare a turismului în Romania.

Marți, 9 august, ora 20.00 la Accademia di Romania din Roma, va avea loc deschiderea oficială a Salonului Artiștilor Români de Pretutindeni (SARP) 2011. Participă artişti de origine română din nouă țări.

Între 11-15 august, la Ergife Palace Hotel se desfășoară a XI-a ediție a „Simpozionului Românilor de Pretutindeni - Hai Acasă!”

Spectacole folclorice vor avea loc pe 10 august, la Accademia di Romania din Roma, pe 11 august, în Piazza del Verano şi pe 13 august, tot în Piazza del Verano. Ultimle două sunt spectacole ale înfrăţirii între localităţi din Italia şi localităţi din România, sub deviza: „Împreună, pentru a ne cunoaște mai bine”

Pe 12 august, la ora 20:30, în Piazza del Campidoglio, Felicia Filip, împreună cu Nicolae Voiculeţ, K1, Romeo & Julia Saleno şi ”Căluşarii Slatinei” vor oferi Romei spectacolul „Balade din Carpaţi”.

Duminica, 14 august, zeci de mii de români, italieni şi turişti din toată lumea sunt invitați la un eveniment simbolic - Hora Unirii (Danza dell’Unità), dedicat celor 150 de ani de la unificarea Italiei. Această uriașă Horă a Unirii se va desfășura între podurile din jurul Insulei Tiberina şi va avea un perimetru de peste doi kilometri.

Pe 15 august, la Ergife Palace Hotel, în cadrul spectacolului „Arrivederci Roma!”, va avea loc Finala Miss Diaspora 2011: 23 de concurente de origine română din 17 țări își vor disputa titlul Miss Diaspora 2011. Între probele concursului va fi și realizarea de către finaliste a unui clip de promovare a României ca destinație turistică.

Mircea Diaconu spunea într-un interviu din SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ că Ministerul Culturii este singurul minister în care criteriul graniţelor poate fi ignorat. Până se va înţelege acest lucru la nivel de Guvern, CORNEL Diaconu o face de unul singur, organizând de ani buni, Festivalul Callatis. La Roma, mai mult ca oricând şi oriunde, acest festival este un show al culturii şi spiritualităţii româneşti din interiorul şi din afara graniţelor statale. Anvergura internaţională a festivalului, căpătată în timp, reclama o scenă mai vizibilă în Europa. Şi care loc ar fi fost mai potrivit decât Cetatea Eternă?

P.S. Din lipsă de alte resurse, participarea lui Ion Creţeanu la Festivalul Callatis este susţinută de Biserica Ortodoxă Română.

Sursă: JURNALUL NAŢIONAL

Titlul original: Festivalul Callatis „Danza dell’Unità” şi „Arrivederci Roma!”

                                                                    Blog: Sevaciclon