24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor
January 23, 2011 in Romania si istoria de Blog Admin
1859- Se realizeaza Unirea Principatelor romane sub Alexandru Ioan Cuza
La 24 Ianuarie, in fiecare an, ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act al Unirii Principatelor Române prin care s-au pus temeliile statului român modern. Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintodeauna, fiindcă Unirea, visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubită” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare s.a.
Al. I. Cuza infaptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se tragea dintr-o veche familie moldovean, din partile Falciului, familie de cluceri, spatari, comisi, ispravnici. Alexandru Ioan Cuza s-a nascut la 20 martie 1820. A invatat pina in 1831 la Iasi, unde a avut colegi pe citiva dintre viitorii sai colaboratori, intre ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde isi ia bacalaureatul in litere. S-a intors apoi in tara si a intrat in armata. S-a casatorit in 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Al. I. Cuza in timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost in primele rinduri. A luat cuvintul la adunarea de la hotelul "Petersburg" din Iasi, cerind infaptuirea unor reforme democratice. Printre fruntasii adunarii arestati din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat si Cuza; a reusit apoi sa scape de sub paza si sa fuga in Transilvania. Cuza are ocazia sa participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3-15 mai 1848, dupa care se retrage in Bucovina. In timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reintors in tara si in perioada pregatirii unirii indeplinea functia de parcalab de Galati. Ca forma de protest fata de falsificarea alegerilor pentru adunarile ad-hoc din Moldova, Cuza si-a dat demisia din functia de parcalab. Patriot cu idei liberale, nu radicale insa, Cuza a fost acceptat chiar si de partizanii celor doi Sturza care candidau sustinuti de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputatilor prezenti in Moldova. În urma războiului Crimeii, problema românească a devenit o problemă de interes internațional, ea fiind luată în discuție la congresul de Pace de la Paris (1856) o parte a marilor puterii (Franța, Prusia, Piemonteul au susținut ideea unirii Prinicipatelor Române, în vreme ce (Anglia, Austria și Turcia) se împotriveau acestei idei, pentru a nu se ajunge la un conflict european, s-a hotărât consultarea poporului român în problema Unirii Prinicpatelor. Congresul de pace de la Paris hotărâse: 1). Înlăturarea protectoratului rusesc asupra Țării Românești care rămânea în continuare sub suzeranitatea Turciei și instituirea garanției colective ale marilor puteri. 2). Libertatea navigației pe Dunăre 3). Constiuirea Comisiei Dunării cu sediul la Galați În anul 1857 au fost constituite parlamentele consultative , numite divanuri ad-hoc. Convenția de la Paris din anul 1858 a hotărât realizarea unor noi alegeri pentru domnie atât în Moldova cât și în Țara Românească. Idealul unirii tuturor românilor l-au nutrit cu ardoare marii cărturarii ai acestui popor de la Miron Costin până la Samuil Micu, Gheorghe Șincai sau Petru Maior. Idealul de unire și unitate națională i-au însuflețit pe Tudor Vladimirescu și pe toți revoluționari pașoptiști: Nicolae Bălecescu, Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Simion Bărnuțiu s.a Firul conducător al istoriei de peste 20 de secole a poporului român se află înscris în această idee a unități care a înarmat brațul tăbăcarilor al țăranilor și intelectualilor în Revoluția de la 1848 și care avea cu înflăcărare să meargă spre Dealul Mitropoliei peste câțiva ani, la data de 24 ianuarie 1859 pentru a spijini și impune pe cel ce avea să împlinească visul secular de unire, Alexandru Ioan Cuza. Dubla alegere al lui Cuza, ca domn al Moldovei la 5 ianuarie și în Țara Românească la 24 ianuarie, în acest fel se realiza unirea în persoana domnitorului Alexandu Ioan Cuza.
Ziua de 24 ianuarie 1859 era ”ziua cea mai mare a veacului”, cum a fost numită. Unirea e actul energic al întregii națiunii române. Uniunea națională a făcut-o spunea cu fierbinte entuziasm marele patriot Mihail Kogălniceanu. O biruință memorabilă, după care vor urma ani de rodnică, înoire de mari reforme. Cea mai importantă fiind Reforma agrară din 1864, Reforma de transformare a învățământului la care trebuie să aibă acces țoti fiii poporului, de sporire a economiei prin construirea unei rețele de cale ferată și de drumuri. Domnia lui Cuza a însemnat punerea bazelor statului național modern român. La 22 ianuarie 1866 s-a numit primul guvern iar 2 zile mai târziu avea să se constituie primul paralament. Țara întreagă urca trepte mari de progres și prosperitate, făcea pași hotărâtori spre dobândirea independenței pe care o vor cuceri Roșiori și Dorobanți în iureșul gloanțelor de la Plevna, Rahova și Smârdan, în anul 1977 se proclamă Independența ca stat al României.
La 11 decembrie 1861 a fost data de domnitor proclamatia prin care facea cunoscut intregii natiuni ca: "Unirea este indeplinita. Nationalitatea Romana este intemeiata. Acest fapt maret, dorit la generatiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu caldura de noi, s-a recunoscut de Inalta Poarta, de Puterile garante si s-a inscris in datinile Natiunilor.
Blog:Sevaciclon