Revoluţionarii lui Maior cer ca Octav Bjoza să fie verificat dacă a colaborat cu fosta Securitate

March 28, 2011 in Iartă-ne, România! de Blog Admin

Mojicie de ,,remarcaţi“ 28.03.2011 01:28:21

Octav Bjoza - Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

Organizaţia condusă de controversatul personaj politic implicat în mai multe scandaluri şi condamnat pentru ţeapa Bancorex se interesează de profilul moral al cunoscutului fost deţinut politic, curajos luptător împotriva comunismului • CNSAS a eliberat din aprilie 2002 o adeverinţă care menţionează că „prin decizia nr. 28 din 19.03.2002, Colegiul CNSAS a stabilit că dl Bjoza Octav (...) nu a fost agent sau colaborator al securităţii ca poliţie politică“

Organizaţia condusă de Dorin Lazăr Maior, controvestat personaj politic şi afacerist implicat penal în mai multe scandaluri privind devalizarea unor bănci, se interesează în aceste zile de profilul moral al unui cunoscut fost deţinut politic, curajos luptător împotriva comunismului. Asociaţia Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşilor Eroilor (ALRUE) „Braşov Decembrie 1989“ zice că vrea să se asigure că preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Octav Bjoza, nu a fost colaborator al fostei Securităţi. Este de asemenea de notorietate faptul că, în ultimii 20 de ani, Octav Bjoza a acuzat şi a demascat cu curaj impostura şi abuzurile săvîrşite de foştii securişi sau continuatori ai sistemului ceauşist. Acum, ALRUE, asociaţie de revoluţionari care a adăpostit de-a lungul anilor destui impostori cu indemnizaţii de ,,remarcaţi ai revoluţiei“, a adresat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) o cerere pentru verificarea preşedintelui AFDPR, Octav Bjoza, conform OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în temeiul articolului 3 litera y. Legea precizează că „pentru a asigura dreptul la informaţii de interes public, orice cetăţean român (...), organizaţiile neguvernamentale legal constituite (...) au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia (...) a persoanelor din conducerea (...) fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora“. CNSAS a certificat încă din 2002 faptul că Octav Bjoza nu a colaborat cu poliţia politică a fostului regim, fiind victimă a fostei Securităţi.

Solicitare retorică

Conform legii, CNSAS l-a informat pe Octav Bjoza în legătură cu demersul ALRUE Braşov 1989, anunţînd că „va proceda în conformitate cu norma legală invocată“. Comunicarea către preşedintele AFDPR a fost înregistrată în 17 martie 2011. Calificînd demersul ALRUE drept un „tupeu extraordinar“, preşedintele AFDPR, Octav Bjoza, a ţinut să facă anumite precizări. „Preşedintele AFDPR respectă întru totul revoluţionarii de la 15 noiembrie 1987, urmaşii decedaţilor din decembrie 1989, răniţii şi un număr restrîns de revoluţionari cu merite deosebite. Nu contest dreptul legal al oricărei persoane de a cere informaţii de la CNSAS în legătură cu colaborarea sau necolaborarea cu Securitatea a unei persoane care conduce AFDPR şi are astfel un anumit statut public şi un anumit profil moral. Nu mă deranjează faptul că asociaţia şi-a manifestat interesul în legătură cu acest aspect, ci faptul că această cerere provine din partea unei asociaţii în care anumiţi membri, dar mai ales preşedintele ei, au un profil moral cel puţin discutabil. Iar acest lucru este de notorietate în întreaga opinie publică“, a declarat Octav Bjoza. Răspunsul la solicitarea ALRUE este oricum un răspuns retoric, atît timp cît CNSAS a certificat încă din 2002 faptul că Octav Bjoza nu a colaborat cu poliţia politică a fostului regim. Adeverinţa CNSAS poartă nr 68/22 aprilie 2002 şi menţionează că „prin decizia nr 28 din 19.03.2002, Colegiul CNSAS a stabilit că dl Bjoza Octav (...) nu a fost agent sau colaborator al securităţii ca poliţie politică“.

Un luptător anticomunism acuzat de-un ,,bătăuş“

Octav Bjoza este membru fondator al AFDPR din 1990, a fost vicepreşedinte al filialei Braşov din 2003, preşedinte al filialei Braşov din 2006, vicepreşedinte la nivel naţional din 2007, apoi preşedinte interimar al AFDPR, din decembrie 2008 şi preşedinte ales în 17 septembrie 2009. Fost deţinut politic, a fost arestat pe 25 iunie 1958, pe vremea cînd era student, pentru că a făcut parte din Garda Tineretului Român, o organizaţie de luptă împotriva comuniştilor, fără însă a avea nicio legătură cu legionarii. În octombrie ’58, a fost condamnat pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale“ la 15 ani de muncă silnică şi la 10 ani de „degradare civică“. A trecut prin penitenciarele Codlea, Gherla, Văcăreşti, Jilava, Galaţi, Brăila şi lagărele de exterminare de la Strîmba, Stoiceşti, Salcia, Bacul 4, Grind-Periprava. În 26 iunie 1962 a fost eliberat, după 4 ani de detenţie grea, în urma comutării pedepsei într-una mai uşoară, care corespundea cu perioada în care a fost închis. În următorii 27 de ani a fost însă urmărit pas cu pas şi hărţuit de Securitate. Din decembrie ’89, Octav Bjoza şi-a continuat lupta împotriva comunismului şi a „foştilor“ tovarăşi, printre altele dînd publicităţii mai multe liste cu informatori şi foşti securişti braşoveni. Este de notorietate şi faptul că Octav Bjoza a pus la îndoială, prin declaraţii publice, calitatea de revoluţionar şi mai ales cea morală a multor membri ai ALRUE Braşov Decembrie 1989, între care şi a preşedintelui acesteia, Dorin Lazăr Maior. Pe de altă parte, Dorin Lazăr Maior este un fost deputat PSD şi PRM, implicat în scandaluri de stradă, precum şi în unele legate de devalizarea unor bănci sau de şantaj, dar şi condamnat pentru o ţeapă de 755.000 de dolari dată Bancorex. Lui i-a fost contestată chiar calitatea de revoluţionar, prin nenumărate declaraţii publice, inclusiv din rîndurile revoluţionarilor. Pînă la momentul redactării acestui material, nu l-am putut contacta pe Dorin Lazăr Maior, pentru a afla motivaţia cererii adresate CNSAS de asociaţia pe care o conduce.

de: » Andrei PAUL

Sursa : Monitorul Expres

Dosarul crimei 19.10.2006 (Arhiva)

Aproape 100 de securişti şi cam tot atîţia informatori au hăituit şi distrus, vreme de 32 de ani, vieţile a 15 oameni, foşti tineri, majoritatea şagunişti, membri ai Gărzii Tineretului Român Braşov

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România - filiala Braşov, Octav Bjoza, a pus ieri la dispoziţia Monitorului Expres două liste cu numele a 89 de securişti şi 95 de informatori, o armată de soldaţi ai regimului comunist, care au distrus vieţile a doar 15 oameni. Cei 15 erau foşti liceeni, majoritatea şagunişti, membri ai organizaţiei subversive anticomuniste „Garda Tineretului Român“ din Braşov. Toţi cei 15 tineri au fost arestaţi de Securitate în ziua de 25 iunie 1958. După un simulacru de proces, cei 15 au primit condamnări însumînd 300 de ani de pedeapsă. Cei 15 oameni nu au fost însă cu adevărat liberi nici după ce au părăsit puşcăriile. Nu au avut nici o zi de libertate pînă în decembrie ’89. Au fost urmăriţi de Securitate pas cu pas, zi şi noapte. O dovedesc listele pe care le publicăm astăzi, liste încă incomplete, care au fost întocmite cu multă trudă şi prin studiul a aproximativ 30 de dosare pe care Securitatea le-a deschis, dar şi prin apel la memoria colectivă a celor 15 urmăriţi. „Cinci dintre aceste dosare au aproximativ 500 de pagini, iar restul aproximativ 50“, spune Octav Bjoza, unul dintre cei 15 membri ai grupului „Garda Tineretului Român“ din Braşov. De ce precizează Octav Bjoza că listele sînt încă „parţiale“? Pentru că teancuri de dosare aşteaptă încă în arhivele CNSAS pentru a descifra şi dezvălui numele celor aproape 200 de indivizi care au frînt 15 destine.

„Securitatea Poporului, braţul criminal al partidului“

Poate că mai sînt tineri care nu au aflat contextul istoric al venirii comuniştilor la putere. Poate sînt oameni maturi care au uitat cum a fost infectată România de comunism. Octav Bjoza nu a uitat. „După terminarea Celui de-al Doilea Război Mondial, timp de 14 ani, România a rămas ocupată de Armata Roşie «eliberatoare». În toate domeniile de activitate au apărut atotştiutorii consilieri sovietici. Deşi niciodată nu mi-a plăcut să fac deosebiri între oamenii de etnii sau culte diferite, nu pot să nu remarc că în ţara noastră, comunismul a fost impus cu forţa în primul rînd de către alte etnii, decît cea română. Majoritatea populaţiei nu accepta însă noua situaţie. Ocupanţii dictau: «Comunismul trebuie impus cu forţa!». Au început epurările, apoi arestarea, judecarea sumară şi condamnarea la moarte sau la ani grei de temniţă a elitelor neamului romnesc. Tot ceea ce a avut mai bun acest popor în toate domeniile de activitate trebuia suprimat, sau, în cel mai bun caz, aruncat după gratii şi sîrmă ghimpată, unde toţi aceşti oameni aveau să-şi găsească sfîrşitul înfometaţi, bătuţi, torturaţi sau obligaţi la munci silnice. Miniştri, oameni politici sau lideri de opinie neimplicaţi în politică, oameni de afaceri, înalte feţe bisericeşti sau ofiţeri ai Armatei regale Române şi-au găsit sfîrşitul în

temniţe sau lagăre cum au fost cele de la Aiud, Gherla, Piteşti, Sighet, Jilava, Canalul Dunăre-Marea Neagră sau în minele de la Nistru, Cavnic ori Baia Sprie. Toate averile, inclusiv pămîntul, sînt naţionalizate sau confiscate. Cei mai destoinici dintre cei de la sate, «chiaburii», sînt şi ei azvîrliţi după gratii cu sau fără judecată. Pleava neamului românesc iese la suprafaţă, ajutată de consilierii sovietici şi de armata de ocupaţie. Cei mai săraci şi comozi din uzine şi de pe ogoare, lipsiţi de studii de orice fel ajung fie secretari de partid, fie preşedinţi, fie directori, fie ofiţeri de Securitate. Partidul Unic trebuie să-şi ducă planul la îndeplinire. Acest lucru va fi posibil numai cu ajutorul Securităţii Poporului, braţul criminal al partidului, care arestează, bate şi ucide fără a da socoteală nimănui“, rezumă Bjoza, în cîteva cuvinte, decenii de istorie.

15 tineri, peste 300 de ani de pedeapsă

Garda Tineretului Român, din care a făcut parte şi Octav Bjoza, a pornit în 1957 ca un cerc literar, iar apoi a deviat, ca urmare a înăbuşirii în sînge a Revoluţiei din Ungaria, de către tancurile sovietice, iarna lui ’56. În toată România, studenţii au ieşit în stradă, însă ecourile au fost fie imediate, fie mai tîrzii. „Noi eram 15 tineri, majoritatea şagunişti, fie încă elevi, fie studenţi“, povesteşte Octav Bjoza, acum preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Braşov. „Devierea“ de care amintea Octav Bjoza se referă la un jurămînt de credinţă care, de altfel, există şi la dosarul celor 15 condamnaţi. „Am făcut manifeste în ciornă, apoi am pus la cale construirea unei tipografii clandestine, care a început prin sustragerea de litere de plumb din tipografii. Aveam un statut şi un plan de acţiune“, povesteşte Bjoza. În plus, toţi membrii GTR erau înscrişi la cluburi de tir. Aveau de gînd să ia legătura cu partizanii din munţi, conduşi de Ioan Gavrilă Ogoranu. „Din păcate, cînd ne-am propus noi acest lucru, au fost prinşi ultimii şase membri ai grupului Ogoranu“, spune Bjoza. A urmat apoi şi arestarea celor 15 tineri braşoveni, în aceeaşi zi, 25 iunie 1958, în toate oraşele din ţară în care ei se aflau atunci. Procesul a durat de la ora 7.00 pînă la ora 23.00. Completul de judecată nu s-a zgîrcit cu pedepsele. 15 tineri, cu vîrste între 17 şi 19 ani, au reuşit să însumeze o pedeapsă de 232 de ani de muncă silnică şi 150 de ani de degradare civică. Iar pedeapsa s-a răsfrînt şi asupra familiilor: părinţii celor 15 au fost daţi afară din servicii şi din case, fiind lăsaţi să se descurce care cum o putea. În condamnarea lui Octav Bjoza, se pomeneşte că „inculpatul s-a organizat împreună cu alţi inculpaţi şi au activat în cadrul organizaţiei subversive anticomuniste Garda Tineretului Român din Braşov, care avea ca scop răsturnarea pe calea violenţei a regimului democratic popular“. Bjoza spune că oricum, acuzaţiile au fost mult mai grave decît activitatea celor 15. „Iar cel care le-a adus, Traian Urzică, trăieşte şi acum liniştit, în Braşov, pe Cuza Vodă nr. 1“, spune fostul condamnat şi apoi deţinut politic.

Cinism de securist

Motivele pentru care Octav Bjoza a dat publicităţii această primă listă cu nume - şi promite că nu se va lăsa pînă nu le va dezvălui pe toate, pe măsură ce va găsi dosarele de la Securitate, le-a strîns într-o viaţă de om. Un om care n-a mai putut fi liber nici după ieşirea din închisoarea în care l-au aruncat comuniştii. „Securitatea a fost braţul criminal al partidului şi acest lucru trebuie cunoscut. O armată de ticăloşi au fost plătiţi din banii noştri, cu ştate de plată, pentru a menţine un sistem de non-valori. Ticăloşia acestora a condus la situaţia de astăzi, cînd nu se mai pot privi în ochi prieten cu prieten, frate cu frate, tată cu fiu. Acum, unii, ca Ristea Priboi sau Nicolae Pleşiţă, apar la televizor, cu un cinism nemaintîlnit, afirmînd public că ei au apărat de fapt ţara. Care ţară? Ţara era doar un mare lagăr înconjurat de sîrmă ghimpată, cazemate şi mine antipersonal. Au apărat-o nu împotriva duşmanilor din afară, ci pentru ca românii să nu fugă în Occident. Ei spun că au apărat legile? Dar scrie undeva în legi că propriul popor trebuie înlănţuit, întemniţat, bătut, ucis? Ei au apărat de fapt numai un partid unic, criminal, şi propriile privilegii“, acuză fostul deţinut politic. Care mai spune că şi Legea lustraţiei de acum „e un vax, pentru că niciodată n-o să-şi taie ei, singuri, craca de sub picioare“.

„Măcar unul dintre cei care mi-au distrus viaţa să-şi ceară iertare“

Bjoza spune că dacă ar fi să cîntăreşti între securişti şi informatorii lor, cei mai vinovaţi sînt securiştii. Delatorii au fost şi ei nişte victime. „Au existat aceste două verigi diabolice: partidul şi Securitatea. Securitatea a fost executantul, iar adevăratul vinovat a fost partidul. Cohortele de lingăi sînt acum în Parlament, sau patroni, sau directori, sau pensionari respectabili, cu cel puţin 35 de milioane de lei vechi pensie. Dorin Şovăilă, de pildă, unul dintre foştii ofiţeri de pe listă, este director la o importantă companie de turism din Poiana Braşov. Generalul Niculicioiu are o vilă tot în Poiană. Ioan Obaci, cel care mi-a arestat tatăl, locuieşte bine-mersi în Braşov. La fel, Ioan Urzică. Iar generalul Dumitru Şerban, fostul şef al Securităţii Braşov, este acum un respectabil reprezentant al pensionarilor din MAI“, dă doar cîteva exemple despre soarta securiştilor care apar în dosarul său de urmărit. Într-un proces al conştiinţei şi moralei, nu într-unul cu judecători, procurori şi apărare, Bjoza spune că şi-ar dori doar ca măcar unul dintre cei care i-au distrus viaţa să-i ceară iertare. „Eu şi cei ca mine i-am iertat pentru totdeauna, şi pe unii, şi pe ceilalţi. Nu vreau să fie judecaţi pentru aceste treburi. Vreau doar să se afle ce-au făcut. Au distrus vieţi. A mea, a altora ca mine, şi a celor pe care i-au condamnat să nu mai poată niciodată să ne privească în ochi. Nu numai că ne-au trimis în temniţe. Dar celor care am supravieţuit, ne-au distrus tot restul vieţii. Eu nu am putut promova în serviciu, nu am primit locuinţă. Şi iacătă, că pe lîngă faptul că ne-au distrus tinereţea, sănătatea, libertatea, au fost pe urmele noastre tot restul vieţii“, spune Bjoza.

„Demonii sînt încă printre noi. O parte dintre ei mai trăiesc, şi acum pozează în oameni de bine. I-am iertat pe toţi. Nu acum, ci încă de pe atunci cînd eram după gratii. Mai rămîne să-i ierte şi Dumnezeu. Cu El nu ştiu cum vor rezolva. Sigur că viaţa mea se suprapune cu a tuturor celorlalţi colegi ai mei de suferinţă. Nu eu sînt cel mai reprezentativ dintre ai noştri. Fiecare am suferit la fel, dar poate în alt timp şi în alte locuri. Dar cu certitudine, am suferit tot restul vieţii. Am dus pe umeri această povară din cauza acestui stat totalitar care, cu ajutorul Securităţii, a reuşit să ţină în gheare un popor întreg. Nu am avut nici măcar libertatea cuvîntului, ca să nu mai spun de libertatea de mişcare. Visul vieţii mele, de student la geografie-geologie, a fost să călătoresc. Am visat să văd Atena, Parisul, Spania, Portugalia. Am rămas la faza de vis, pentru că ticăloşii de securişti mă acuzau că vreau să fug din ţară. Lucru cu totul şi cu totul neadevărat. Îi anunţ pe această cale că nici nu am fugit, şi nici nu am devenit omul lor.“

                                                                 Octav Bjoza

LISTA PARŢIALĂ a ofiţerilor de securitate care s-au „ocupat“ de-a lungul a 32 de ani (1957-1989) de cei 15 tineri din organizaţia subversivă anticomunistă „GARDA TINERETULUI ROMÂN“ din Braşov (extrasă din dosarele Securităţii, cît şi din memoria domnului Octav Bjoza, alături de camarazii supravieţuitori)

Nr. crt./NUMELE REAL AL OFIŢERULUI/GRADUL ŞI ANUL ÎN CARE S-A „OCUPAT“/JUDEŢUL DE CARE APARŢINEA

1. ALEXANDRESCU STELIAN Maior/1958 BV
2. ALEXANDRU TÃNASE Locotenent major/1958 BV
3. ANGHEL MARIN Maior, apoi locotenent-colonel/1974 BV
4. ARANICI PAVEL Colonel/1958 BV
5. BAIAS GRIGORE Capitan/1973 BV
6. BALOG GEZA Sergent-major/1958 BV
7. BOLINTINEANU IOAN Colonel, apoi general/1965 BV
8. BOROS TRAIAN Maior/1973 BV
9. BULARCA STEFAN Maior/1973, locotenent-colonel/1981 BV
10. BUTYKO FRANCISC Colonel/1958 BV
11. CHITESCU GHEORGHE Locotenent-major/1958 BV
12. COJOCARU DRAGOS Procuror militar, maior/1958 ?
13. COSTEA DUMITRU Capitan/1983-1987 BV
14. CRAMER ION Maior/1983 BV
15. CRÃCIUN GHEORGHE Colonel/1958 BV
16. CRISTIAN VASILE Locotenent/1985 BV
17. CSOMOS ALEXANDRU Maior/1965 BV
18. CURSARU IOAN Colonel/1963-1964 BV
19. DAVID STEFAN Colonel/1983 CS
20. DÃNCILÃ NICOLAE Capitan/1963-1966 BV
21. DEITEL ERNEST Locotenent-colonel/1958 BV
22. DIMA IOAN Locotenent-major/1965, capitan/1968 BV
23. DOMOKOS IOSIF Locotenent-major/1962 CJ
24. DUNCA GHEORGHE Locotenent/1964-1965 BV
25. ELGER ALIODOR Locotenent, apoi maior/? BV
26. EMINOVICI C. Locotenent-major/1964 BV
27. FAUR IOAN Locotenent/1958 - Locotent-colonel/1981 BV
28. FAUR AMELIA Locotenent/1989 BV
29. GASPAROVICI EUGEN Locotenent-major/1958 IS
30. GROZESCU A. Locotenent-colonel/1965-1966 BV
31. HANDRA LUIZA Locotenent-major/1985 BV
32. HINTZ Colonel/1976 BV
33. IANCU PETRE Locotenent-major/1965 BV
34. ILIE GHEORGHE Locotenent/1958, general/1984 BV
35. ILIES 1976 BV
36. ISPAS ELIADE Capitan/1958, maior/1964, locotenent-colonel/1965 BV
37. IVAN IOAN Maior/1958, colonel/1967 BV
38. IVÃNESCU ION Locotenent/1966 Bucuresti
39. KESERII CAROL Maior/1969-1973 BV
40. LONT MIHAI Locotenent/1958 BV
41. LUCA ILIE Colonel/1973-1974 BV
42. LUPUT Maior/1983 ?
43. MAIER LAZÃR Maior/1958 BV
44. MARCU S. Locotenent/1986 BV
45. MARINESCU IOAN Locotenent-major/1958 BV
46. MILITARU ?/1966 BV
47. MORARIU DAVID Locotenent-major/1986 BV
48. MURESAN ARGHIR Locotenent/1968 BV
49. MUSAT VALENTIN Locotenent-major/1983 - 1985 BV
50. NEAGOE IOAN Maior/1965 BV
51. NECULICIOIU VICTOR Locotenent-major/1958, colonel/1981 BV
52. NITESCU STEFAN Locotenent-major/1975 BV
53. OBACIU IOAN Locotenent/1958 BV
54. OLARIU IOAN Locotenent-major/1958, colonel/1973 BV
55. OPREA CONSTANTIN Maior/? BV
56. PANDEA IOAN Locotenent/1965-1967 BV
57. PANDELEA N. V. Colonel/1958 IS
58. PINTILIE C. Capitan/1958 BV
59. PLOPEANU AUREL Capitan/1973 BV
60. POPEIA MIHAI Locotenent/1958 BV
61. POPESCU OTILIA Locotenent/1965-1966 BV
62. POPESCU VIRGIL Maior/1987-1989 BV
63. RÃCEU STEFAN Colonel/1980 BV
64. RÃUT Capitan/1985-1986 BV
65. RICIU ANTON Capitan/1986 BV
66. RISTEA GHEORGHE General-maior/? BV
67. SAVA IOAN Capitan/1958 BV
68. STANA IOAN Locotenent-major/1958 BV
69. STANCIU IOAN Locotenent/? BV

70. STÃNESCU ALEXANDRU Capitan/1983 CS

71. SERBAN ANTONIU Capitan/? BV

72. SERBAN DUMITRU Colonel/1975 BV
73. SERDEAN Locotenent-major/1985-87 BV
74. SOOS ALBERT Maior/1965 BV
75. SOVÃIALÃ DORIN Locotenent-major/1985-1987 BV
76. SUHA GHEORGHE Locotenent-major/1958 BV
77. TALOS IOAN Locotenent/1973 BV
78. TAROPA IOAN Locotenent-major/1977 - capitan/1985 BV
79. TIUGAN IOAN Maior/1965 BV
80. TIRON procuror militar, maior/1958 BV
81. TOCANIE Maior/1984-1986 BV
82. TRIFONOF OTILIA Locotenent/1964 BV
83. TICÃ GHEORGHE Locotenent/1964 BV
84. URZICÃ TRAIAN Locotenent major/1958 - colonel/1971 BV
85. VADI BELA Maior/1966-1967 BV
86. VINTILÃ ILIE Locotenent-major/1958 BV
87. VLAD LEONIDA Maior/1958 BV
88. VOINA Maior/? BV

Lista parţială a informatorilor Securităţii care s-au „ocupat“ de-a lungul a 32 de ani (1957-1989) de cei 15 tineri din organizaţia subversivă anticomunistă „Garda Tineretului Român“ din Braşov (extrasă din dosarele Securităţii, cît şi din memoria personală)

NR. CRT./NUME CONSPIRATIV/ ANII IN CARE A COLABORAT /IDENTIFICATI/ NOTE NR.INF.DATE

1. ALBU ? ? (1)
2. ALEXANDRESCU 1986 ? (1)
3. BEBE PALFI 1975 ? (1)
4. BOTOSINEANU GHEORGHE 1963 ? (1)
5. BRAD PETRE 1973-78-86 ? (8)
6. BRÃNESCU VASILE 1966-67 ? (2)
7. BRASOVEANU GHEORGHE 1964-65 ? (13)
8. BRATU NICU 1968-69 ? (5)
9. BUCEGI 1965-66 ? (28)
10. BUGESCU 1968 ? (21)
11. BUJOR IOAN 1964 ? (1)
12. C.P.R. ? C.P.R. (1)
13. CÃLINESCU ION 1969 ? (1)
14. CÃTÃLINUL 1968 ? (1)
15. CERNESCU 1985 ? (5)
16. CIPRIAN 1985 O.M.B. (2)
17. COMAN rezid. 1984-86 ? (3)
18. CONSTANTIN ELENA 1964 ? (1)
19. CONSTANTINESCU PAUL 1967 ? (1)
20. CORINA rezid. 1969-70 ? (2)
21. COSTEL 1973 ? (1)
22. COSTICÃ rezid. ? (1)
23. CRISTINA 1985-86-87 C.C. (6)
24. DANIELOPOL 1987 ? (5)
25. DOBRIN VIOREL 1963-64-65-66 P.M. (45)
26. DUMITRESCU 1969 ? (1)
27. DUNCAN 1972 ? (1)
28. EMA 1973-74 ? (1)
29. ENACHE 1987 C.I. (1)
30. FARCAS C. 1968 ? (3)
31. FRUNZÃ ? ? ?
32. GEORGE 1987 G.I. (2)
33. GOGU NICOLAE 1987 ? ?
34. HARY ? ? ?
35. HARBU 1987 ? (1)
36. INGINERUL ? ? (2)
37. IONEL (I) ? G.I. ?
38. IONEL (II) 1987 ? (1)
39. IONESCU ION 1970 ? (1)
40. INVÃTÃTORUL 1976 ? (1)
41. IANCU 1986 ? (1)
42. KERESTES ILONKA 1965 ? (1)
43. LOMEL IOAN 1962 ? (1)
44. L.T. 1969 L.T. (1)
45. LUCIAN IONASCU ? ? (1)
46. LUCRETIA CIOBANU 1967 ? (1)
47. MAGDALENA rezid. 1964-65 (2)
48. MEDICUL ? ? (1)

49. MICULESCU 1970 ? (1)

50. MIRCEA ? ? (1)

51. MIRON ANTON 1969-73-74-76-81 (5)
52. MONA 1983-84-85-86 C.M. (11)
53. NEDELCU SIMION ? ? (1)
54. N.P. ? N.P. (1)
55. NIKY ? ? (3)
56. NITESCU EMIL 1966 ? (1)
57. OPREA 1987 ? (4)
58. PAVEL IOAN ? ? (1)
59. PETRESCU LUCIA 1967 ? (1)
60. PETRICÃ 1967 ? (4)
61. PISCU ? ? (1)
62. POENARU EMIL 1964-65-66-67-68 F.V. (45)
63. POP LEONTE 1965-68 ? (7)
64. POPA MIHAI 1968 ? (1)
65. POPA MIOARA 1958-66 ? (2)
66. POPA NICOLAE 1966 ? (1)
67. POPOVICI IONEL 1955-1958 ? (2)
68. RÂSNOVEANU IOAN 1966 ? (1)
69. RELY 1989 ? (1)
70. ROBERT VIRGIL 1958 ? (1)
71. SANDU FELICIA 1966 ? (1)
72. SAS GRIGORE ? ? (1)
73. SÃGEATÃ GHEORGHE 1955-58 ? (4)
74. SÃNDULESCU 1969 ? (1)
75. SMARANDA 1964 ? (1)
76. STAN BEBE 1983 S.L. (1)
77. STÃNESCU E. 1964 ? (1)
78. STÃNESCU MAGDALENA 1970-71 ? (1)
79. STELICÃ MIHAI 1964-65 ? (5)
80. STOICA IOAN 1969 ? (2)
81. SUBTIRELU 1974 ? (1)
82. SERBINA ? ? (2)
83. S.M. 1958 S.M. (3)
84. TÃUT 1978 ? (1)
85. TEHNICIANUL 1979 ? (1)
86. TEODORESCU 1979-80-81-84-85-87 ? (17)
87. TIMIS LUCIAN 1967 ? (1)
88. TONI MARINESCU 1968 ? (1)
89. UNGUREANU MIRCEA 1958 ? (1)
90. VASIA ? ? (3)
91. VASILE ? ? (1)
92. VÃLEANU 1967 ? (2)
93. VLÃDUT V. 1970 ? (2)
94. ZAHARIA ? ? (1)
95. G.A. ? G.A. ?

de: » Andrei PAUL

Sursa : Monitorul Expres Blog: Sevaciclon