REÎNTOARCEREA LUI TOADER ŞTEŢCA (VII).

January 17, 2011 in Români, uitaţi de România! de Blog Admin

"Dă, Doamne, în rod sămânţa/ Pusă-n brazdă la Săpânţa!" Data publicarii: 26.07.2010 00:14:00

În 2007 se lansa la Braşov volumul ,,15 Noiembrie 1987 – Ziua Demnităţii”, semnat de Mircea Sevaciuc, liderul asociaţiei care dădea titlul cărţii. Un fragment din acel volum avea o referire directă la Toader Şteţca. Momentul relatat era ziua de 15 noiembrie 1990 când asociaţia comemora 3 ani de la momentul revoltei. Printre invitaţii asociaţiei se aflau Toader Şteţca, Doina Cornea, Neculai Constantin-Munteanu, Gabriel Andreescu, Traian Ungureanu, Domokos Geza, Radu Câmpeanu ş.a. La mitingul organizat în Piaţa Sfatului, cu ocazia acelei comemorări, pe o pancartă erau scrise următoarele versuri: “Dă, Doamne, în rod sămânţa Pusă-n brazdă la Săpânţa!”

Iată ce relatează Mircea Sevaciuc despre Toader Şteţca în cartea sa:

Dumneavoastră, domnule general, faceţi politică!

„În aceeaşi dimineaţă, ajung la Braşov între 250 şi 300 de persoane din ţară, civili şi 70-80 de <mitingişti profesionişti> specializaţi în diversiune. Lor li se adaugă un general din Ministerul de Interne. Grupul de provocatori preiau lozincile manifestaţiei şi incită cu … La etajul I, în Prefectura Braşov, în corpul de clădire din spate, are loc următorul dialog: - Domnule Sevaciuc, faceţi parte din comitetul de organizare? Cine sunt cei care provoacă dezordine în faţa Prefecturii? - Nu ştiu, domnule general! - Sunt cumva legionari? - Nu. - Sunt fascişti? - Nu. - Atunci ce sunt? - Mai rău… Mai rău decât extrema stângă nu putea fi, mă gândesc eu. - Domnule Sevaciuc, voi cei din noiembrie ‘87 sunteţi eroii României! Însă vă întreb ce caută Doina Cornea, Radu Câmpeanu, Domokos Geza,Toader Steţca la Braşov? Îi răspund: - Persoanele de care vorbiţi şi alte personalităţi sunt invitaţii Asociaţiei <15 Noiembrie>. Apropo, domnule general, dumneavoastră mă întrebaţi despre aceste persoane în calitate de lucrător în ministerul de Interne sau ca persoană privată? - Nu, nu, nu. Ca GENERAL de INTERNE! Eu continuu: - Extraordinar! Eu ştiu că Ministerul de Interne nu are voie să facă politică! Iar dumneavoastră, prin întrebarea pe care mi-aţi pus-o, FACEŢI politică! Generalul se albeşte la faţă, se uită cine mai este în birou, îl vede pe Eugen Dichiseanu scriind într-un bloc-notes şi îl întreabă: Ziaristul se ridică respectuos în picioare şi se prezintă ca fiind de la România Libera”. (N.R. Este vorba despre generalul Ion Suceava Adjunct al Ministrului de Interne)".

În timp, discutând cu Toader despre acţiunea eşuată a puterii neocomuniste de denigrare a simbolului <15 Noiembrie ’87> din acea seară, am realizat că acelaşi general, împreună cu generalul Gheorghe Gambrea (fost şef al Miliţiei Mureş) au coordonat arestarea lui Şteţca în 13 iulie 1990 şi represiunea din Săpânţa.

Acelaşi colonel, în alte haine

În data de 21 decembrie 1990, Timişoara aniversa un an de la Victoria Revoluţiei Române. ,,La mitingul din Piaţa Operei sunt 70.000 de participanţi. Vorbeşte primarul din Săpânţa, Toader Steţca. Este urmărit cu interes, deoarece Agora din Timişoara vrea să ştie ce se întâmplă la Săpânţa. Toader Steţca le spune despre cauza principală a <războiului din Săpânţa>: „Am luat hotărârea ca toţi locuitorii din comună să-şi ia înapoi pământul pe care l-au avut înainte de venirea comuniştilor la putere, în martie 1945”. A fost aplaudat îndelung. Pentru această iniţiativă, Toader Steţca a devenit primul deţinut politic de după 22 decembrie 1989. După miting, într-o discuţie liberă despre arestarea şi anchetarea primarului de la Săpânţa, mi-am dat seama, după descriere şi nume, că ofiţerul de la IGM Bucureşti, care m-a anchetat pe mine şi pe alţi colegi în noiembrie ’87, colonelul Lupu, este aceeaşi persoană care s-a deplasat special, în vara lui ’90, de la Bucureşti la Baia Mare, pentru a-l ancheta pe Toader Şteţca".

La întâlnirea de la Săpânţa, din zilele de 7-8 august, şi-au confirmat participarea, până în acest moment, peste 150 de personalităţi din ţară şi din străinătate, parte din ei reprezentanţi ai unor asociaţii care s-au remarcat prin încercarea de a reconstrui democraţia în România. Amintesc o parte dintre ei: surorile marelui şi regretatului om politic Corneliu Coposu, Leontin Iuhasz, fiul celebrei şi distinsei disidente Doina Cornea (care va da citire unui mesaj din partea mamei sale), Neculai Constantin Munteanu, Mircea Sevaciuc, Viorel Oancea, fiii sau fiicele unor mari absenţi ca Ioan Alexandru, Călin Nemeş, George Şerban şi Iosif Costinaş, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, Dumitru Mazilu, Doru Mărieş, Marius Oprea, Sandra Pralong, regizorii Dinu Cocea şi Stere Gulea, dramaturgul Matei Vişniec, Mona Muscă, Nicolae Moranciu, Iulia Hossu Longin, Doru Braia, Vasile Gogea, Mihai Torje, Cătălin Bia, Sorin Ilieşiu, Octavian Bjoza etc.

Autor: Miron Manega