REÎNTOARCEREA LUI TOADER ŞTEŢCA. Întâlnirea (2). Cine a fost, cine n-a fost, cine a trimis mesaje

March 13, 2011 in Români, uitaţi de România! de Blog Admin Data publicarii: 13.08.2010 00:55:00

Întâlnirea de la Săpânţa a fost un test. Pentru România, pentru foştii luptători, pentru actualii... Au venit să-l vadă pe Toader Şteţca nu mulţi, dar importanţi. Sigurii importanţi, de altfel, în raport cu evenimentul şi semnificaţia lui. Mai mult ca sigur că, printre cei chemaţi, au fost şi „trimişi”. Dumnezeu să-i aibă în pază. Din numele celor aproximativ 100 de persoane care au venit la întâlnirea de la Săpânţa, îi menţionez pe cei ale căror nume le-am putut recupera: Mariana şi Ancuţa (cele două fiice ale lui Toader), Octav Bjoza (preşedintele AFDPR), Alexandru Chistol (vicepreşedinte AFDP - filiala Braşov), Dorel Ciorbea (revoluţionar ICA Ghimbav – Braşov), Mircea Sevaciuc şi Vasile Gogea, fondatorii Mişcării ,,15 Noiembrie’87” – Braşov, Elena Sevaciuc (soţia lui Mircea Sevaciuc), Leontin Iuhas (fiul Doinei Cornea), Iulius Filip (Cluj) Cătălin Bia (Cluj), Nicolae Hodor (Cluj), Doru Braia (Bucureşti), Denisa Popovici (Bucureşti) Mihai Antoci (Bucureşti), Nicolae Moranciu (Oradea), George Naş (Oradea), Constantin Pascu (Craiova), Mariana Stan (Australia), Petrică Moldovan (Austria), Ion Creţeanu (cobzarul care a adus „salutul dacilor liberi din Sud”), Francesca Fougea (Franţa), Raymond Maman şi soţia (Franţa), Ioan Opriş (Sighetul Marmaţiei), Ion Bledea (Sighet), Nicolae Marin Marinescu (Snagov), Nelu Chende din Bixad (Ţara Oaşului), Ioan Chertiţie (gardianul de la Baia Mare al lui Toader Şteţca) şi subsemnatul. S-au trimis şi mesaje. Iată câteva dintre ele:

Stimate domnule Mircea Sevaciuc, Am primit cu bucurie vestea reîntoarcerii în ţară a luptătorului anticomunist Toader Şteţca. Deşi mi-aş fi dorit să fiu alături de dvs., din păcate angajamente şi obligaţii anterioare nu-mi permit să particip la manifestarea pe care aţi organizat-o. Toader Şteţca a fost unul din cei puţini care au înţeles sensul adevărat al revoluţiei din decembrie 1989. În plină restauraţie anticomunistă, el a redeşteptat în 1990 satul românesc şi prin „Proclamaţia de la Săpânţa” şi o bună parte a societăţii româneşti manipulată de noii guvernanţi. Alianţa Civică a adoptat această proclamaţie, ca şi pe cea de la Timişoara, ca documente programatice pe care apoi le-am susţinut ca preşedinte al Convenţiei Democratice din România. Amintirile mele despre Toader Şteţca sunt multe şi ele încep încă din 1990, când împreună cu Doina Cornea am mers la Săpânţa pentru a-l susţine. Am colaborat apoi în cadrul Alianţei Civice şi, după ce s-a autoexilat, l-am vizitat în lagărul de refugiaţi din Ungaria. În 2001 m-a vizitat la rândul lui în Spitalul Pitié Salpetriere din Paris, în care am fost operat la genunchi după accidentul din Munţii Anzi. Ca preşedinte, am putut face un act de dreptate graţiindu-l pe Teodor Şteţca, persecutat în mod abuziv de regimul preşedintelui Ion Iliescu. Apreciez că aţi menţionat acest lucru în materialele transmise pe internet. Astăzi sunt mândru că în timpul mandatului meu de preşedinte „sămânţa pusă în brazdă la Săpânţa” a putut rodi şi am putut crea un teren mai fertil pentru viitorul generaţiilor ce vor veni. Vă rog să-i transmiteţi domnului Şteţca cele mai calde urări de bine. Rămân profund recunoscător pentru dăruirea şi devotamentul cu care a stăruit în lupta pentru instaurarea democraţiei şi pentru a împlini idealul celor care au luptat şi au murit la revoluţia din decembrie 1989.

Cu afecţiune, Emil Constantinescu

Mesaj din partea lui Vladimir Tismăneanu, Preşedintele Consiliului Ştiinţific, şi a Conducerii Executive a IICCMER cu ocazia revenirii în ţară a d-lui Toader Şteţca

IICCMER înţelege să omagieze activitatea şi conduita publică a domnului Teodor Şteţca, una dintre personalităţile ce au dus mai departe spiritul libertăţii care a animat Rezistenţa împotriva regimului comunist. Faptele domniei sale evocă eroismul celor care, în anii colectivizării forţate, s-au opus încercării dictaturii comuniste de a deposeda ţărănimea nu numai de pământ, ci şi de identitatea ei sufletească. Pământul reprezintă, alături de libertate, valoarea fundamentală în jurul căreia s-a clădit destinul ţărănimii maramureşene. În momentele imediat de după decembrie 1989 şi în lunile Pieţei Universităţii, în clipele în care idealurile Revoluţiei păreau să fie trădate şi compromise, dl. Teodor Şteţca a redat speranţa în libertate şi posibilitatea naşterii unei democraţii autentice în România. Prin tot ceea ce a făcut, dl. Teodor Şteţca reprezintă, cu nobleţe şi distincţie, curajul şi demnitatea caracteristice Maramureşului, acest colţ încercat de Românie.

Vladimir Tismăneanu Preşedinte Consiliu Ştiinţific

Ioan Stanomir Preşedinte executiv

Domnule Toader Stetca, Inca din primele zile dupa cucerirea libertatii in Decembrie 1989 ati simtit ca a venit momentul sa faceti dreptate celor multi si oropsiti timp de 45 de ani, de catre comunisti. Atunci ati fost un temerar. Tot ceea ce am auzit despre Dvs. in ultimii 20 de ani m-a convins ca ati ramas acelasi temerar. Fie ca zilele pe care le petreceti acasa, in aceasta vara fierbinte, alaturi de cei dragi, sa fie un nou inceput. Inceputul sfarsitului pentru toti dusmanii romanilor si Romaniei. Zile frumoase si ganduri bune pentru Dvs. si participantii la Festivalul “Lungul drum spre Cimitirul Vesel ” ! Doru Maries (Asociaţia 21 Decembrie 1989)

Mesaj de la Sorin Ilieşiu pentru Dl. Toader Şteţca - fost primar anticomunist al comunei Săpânţa din jud.Maramureş, reîntors în ţară pentru câteva zile, după 18 ani de surghiun

Bun venit acasă, domnule Toader Şteţca! După revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 şi după contrarevoluţia neocomunistă, aveţi meritul, domnule Şteţca, de-a fi fost întâiul primar anticomunist care a dat ţăranilor înapoi pământul confiscat de comunişti. A fost un miracol, domnule Şteţca, că exact acum 20 de ani aţi reuşit continuarea la Săpânţa a manifestaţiei anticomuniste din Piaţa Universităţii, inima capitalei României, după reprimarea bestială a acesteia prin fratricidul din iunie 1990. Ca urmare, domnule Şteţca, aţi fost reprimat şi Dvs de criptocomuniştii dirijaţi de Ion Iliescu, care au uzurpat puterea prin genocidul neocomunist din decembrie 1989 şi fraudarea alegerilor din 1990. Acum reveniţi în ţară, după un surghiun de 18 de ani. În acest timp, România s-a schimbat din rău în mai rău. Fraternitatea a fost înlocuită definitiv cu fratricidul. De 20 de ani încoace, românii îşi omoară fraţii într-o formă sau alta. De 20 de ani asistăm neputincioşi la cel mai abject bal mascat: cel în care sub masca înalţilor demnitari ricanează autori de genocide şi fratricide nejudecate şi nepedepsite, care dau lecţii de morală propriilor victime. Laolaltă cu victimele, a fost ucis şi statul de drept înainte să se nască, de dragul statului de nedrept, cel comunist sau criptocomunist. Ţara noastră a ajuns edenul infractorilor. Sub masca Justiţiei se află Injustiţia, sub masca Dreptăţii stă Nedreptatea, iar Minciuna se ascunde sub masca Adevărului. De 20 de ani, România şi poporul român au fost sacrificate de criptocomunişti. Rămâneţi în ţară şi luptaţi, domnule Toader Şteţca, dacă vreţi ca ceea ce aţi făcut acum 20 de ani să nu fi fost degeaba!

Regret din suflet că nu pot fi astăzi şi mâine la Săpânţa, în Maramureşul nostru natal, la întâlnirea cu Dvs..

Sorin Ilieşiu 7 august 2010

DOAMNE AJUTA! Vrem ca pe aceasta cale sa putem saluta reantoarcerea Domnului Toader Stetca si sa salutam in aclas timp atitudinea de normalitate de care a dat dovada in ani 90,spunem normalitate ,caci era normal ca noi toti Romani sa ne comportam asa, tinea de firescul lucrurilor sa abordam LIBERTATEA in felul acela.Ar fi fost o situatie fericita ca mai multi primari sa abordeze acea normalitate,din pacate cei care au ''organizat'' treburile in tara au intervenit ca odinioara.Le stim metodele si adesea azi chiar ne intalnim cu acesti'' nevinovati''.Bine ar fi sa nu abdican de la crezul nostru si cu nadejdea in Bunul DUMNEZEU sa ne continuam mersul.Bine ati venit asadar. Cu respect, grupul de studenti de la Universitatea Brasov Brincoveanu Marin, Lupou Marian si Torjo Mihai

Stimate Domnule Sevaciuc, Cu mari regrete ca nu pot fi prezent, va rog pe Dv-oastra, luptator anticomunist darz si necoruptibil, sa transmiteti omagiile mele legendarului primar din Sapanta, Domnului Toader Stetca, odata cu trista concluzie ca, lupta si pribegia ce si-a asumat-o, nu au fost de folos Tarii. Comunistii, securistii, masonii etc., si "productia" nesfarsita locala de lichele si canalii, ce au pangarit cei cca. 1600 de ucisi ai Revolutiei si Mineriadelor, avand ca malefic dirijor pe tov. ilici iliescu, au frinat in mod criminal mersul Tarii, irosind astfel sacrificiul celei mai rercente elite de romani patrioti , intre care sarbatoritul nostru drag, ocupa un loc de frunte. Va felicit totodata si va imbratisez cu drag, pentru efortul depus, ce vor face posibil acest moment patriotic , unul dintre putinele izbucuri ale romanismului si Crestinismului. Al Dumneavoastra, Dr. Florin Matrescu ex-secretar general al Congresului Mondial Romanesc (1988-2000) ex-secretar general al Comitetului Natiunilor Captive Germania-Europa (1982-2004) autorul cartii "Holocaustul Rosu".

Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, salută reîntoarcerea D-lui Toader Steţca în România după 18 ani de exil. Am scris la vremea respectivă despre retrocedarea terenurilor confiscate de către comunişti după ’45 proprietarilor de drept din Săpânţa de primul primar anticomunist din România, Toader Steţca. De asemenea, am participat în toamna lui ’90 la Braşov, la bucuria eliberării lui din Penitenciarul Codlea. Insă, adevărata eliberare s-a produs sub Administraţia Prezidenţială a D-lui Emil Constantinescu al cărui consilier eram când i-au fost graţiate sentinţele, fabricate de regimul Iliescu”.

Bine ai venit acasă în România, Toader Steţca !

C.I.C.C.R Preşedinte Marius Oprea Munţii Apuseni 08.08.2010

Cam asta a fost. De-acum începe spectacolul: festivalul „Drumul lung spre Cimitirul Vesel”. Vesel, într-adevăr, dar numai pentru cine citeşte, nu şi pentru cine zace... Vom reveni...

Sursa: Certitudinea Autor: Miron Manega

                                              Blog: Sevaciclon