Portalul :: Sindical

                 Acasa > Articole > Arhiva de Presa 2012 > Ce mai cere FMI Guvernului României
Ce mai cere FMI Guvernului României
Data 13/02/2012 09:27  Autor admin  Accesari 746  Limba Global

http://www.jurnalul.ro/images/new_jurnalul_sig.png?1
www.jurnalul.ro/economia/acord-romania-fmi-604037.htm
Duminica, 12 februarie 2012

Ce mai cere FMI Guvernului României

Autor: MEDIAFAX Foto: Karina Knapek / Jurnalul National / Intact Images

Foto: Karina Knapek / Jurnalul National / Intact Images1. Lichidarea CNH

FMI a solicitat Guvernului să înceapă, până la sfârşitul lunii septembrie, procedurile de lichidare a Companiei Naţionale a Huilei (CNH), după ce activele neviabile vor fi separate de cele considerate valoroase, relevă scrisoarea de intenţie convenită în urma misiunii din ianuarie-februarie.

Scrisoarea mai prevede că minele viabile vor fi "oferite printr-un proces de licitaţie" deschis şi transparent.

2. Renegocierea contractelor Hidroelectrica, până la 15 februarie

FMI a cerut Guvernului să anuleze „în limitele legii” contractele stabilite prin negocieri bilaterale şi care nu pot fi renegociate.

Printre companiile care au contracte directe de cumpărare a electricităţii de la Hidroelectrica se numără producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai are consumator de energie din ţară, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq Romindustries (fosta Buzzman Industries).

În ultimele zile ale anului trecut, surse din companie au declarat agenţiei MEDIAFAX că Hidroelectrica a reziliat doar trei contracte directe de vânzare a energiei, cu SNLO, Salrom şi CLMB Patinoar Braşov, iar compania Luxten Lightning a renunţat la acord "din motive de imagine". SNLO, Salrom şi CLMB Patinoar Braşov cumpărau cantităţi mici de energie, la preţuri printre cele mai ridicate practicate de Hidroelctrica la contractele bilaterale. Chiar şi aşa, preţurile sunt de aproape două ori mai mici comparativ cu tarifele obţinute pe bursa OPCOM.

FMI estimează că înţelegerile bilaterale provoacă numai la Hidroelectrica pierderi de 175-275 milioane euro în fiecare an.

3. Restituirea de către Tarom a ultimului avion Boeing 737-800 închiriat

Alternativa ar fi negocierea unei chirii mai mici „la nivelul pieţei”. FMI a mai solicitat ca Tarom să aplice un program de reducere a cheltuielilor prin revizuirea rutelor de călătorie, a flotei de aeronave şi a structurii de organizare.

La sfârşitul anului 2008, Tarom a închiriat trei avioane Boeing 737-800 Next Generation, pe o perioadă de cinci ani. Prima aeronavă a fost recepţionată la 20 noiembrie 2008, a doua la începutul lunii decembrie 2008, iar a treia în februarie 2009. La sosirea în ţară, aeronavele au fost stropite cu şampanie de conducerea Ministerului Transporturilor şi a companiei Tarom, conducerea operatorului aerian susţinând atunci că avionul are un consum cu până la 50% mai redus faţă de anumite aeronave din flota Tarom astfel că totalul costurilor anuale din exploatare va scădea cu până la 36 milioane dolari. La acel moment nu au fost prezentate costurile aferente chiriei, dar presa a relatat că acestea se ridică la trei milioane de euro lunar/aeronavă, deşi gradul de ocupare este de sub 30%, la care se adaugă alte milioane de euro pentru asigurarea flotei. Două dintre cele trei aeronave Boeing 737-800 au fost restituite deja, înainte de expirarea perioadei de cinci ani pentru care au fost închiriate, pentru reducerea cheltuielilor, astfel că flota Tarom include în prezent o singură aeronavă de acest tip.

Guvernul a primit acordul FMI pentru a prelungi din nou, cu două luni, termenul de vânzare pe Bursă a 20% din acţiunile deţinute de stat la operatorul aerian. În aceste condiţii, prospectul de vânzare va fi publicat până la sfârşitul lunii mai, iar procedura va fi încheiată până la finele lunii iunie.

Tarom şi-a redus anul trecut pierderile cu 24,16% faţă de 2010, de la 332,5 milioane lei la 252,18 milioane lei, dar acestea sunt în continuare mai mari faţă rezultatul negativ din 2009, de 234,7 milioane lei. Tarom a fost o companie profitabilă până în 2008, când a trecut pe pierderi cu un rezultat negativ de 6,31 milioane lei.

Pentru acest an, Tarom estimează o pierdere de 187,24 milioane lei, care ar urma să scadă la 122,29 milioane lei în 2013 şi 60,58 milioane lei în 2014.

Guvernul şi-a revizuit deja drastic în scădere aşteptările legate de suma ce poate fi obţinută din listarea a 20% din acţiunile Tarom, de la minimum 20 milioane euro la cel mult 7,4 milioane euro.

135 de oficii poştale desfiinţate, 600 de angajaţi de la Poştă - disponibilizaţi

Reducerea numărului de oficii poştale va fi efectuată până la sfârşitul lunii aprilie. În urma acestei reduceri, numătul total al oficiilor poştale va scădea de la 5.835 la sub 5.700 unităţi. Pe parcursul anului trecut, numărul oficiilor poştale a scăzut de la 7.100 la 5.835 unităţi. Poşta Română are circa 35.000 de angajaţi. Desfiinţarea oficiilor poştale s-a făcut, până în prezent, fără concedieri.

Ca şi în cazul Tarom, Guvernul şi FMI au convenit prelungirea cu două luni (până la sfârşitul lunii iunie) a termenului în care autorităţile trebuie să găsească un investitor strategic dispus să preia cel puţin 20% din acţiuni la Poşta Română.

Cu pierderi de 29 milioane euro în 2010, Compania Naţională Poşta Română este controlată în prezent de Ministerul Comunicaţiilor, care deţine 75% din acţiuni, şi de Fondul Proprietatea, cu 25%.

Taguri FMI
Nu este nici un comentariu.