www.finantistii.ro/international/somaj-datorie-recesiune-combinatia-perdanta-a-spaniei-in-2012-70728

Luni, 5 martie 2012

Somaj, datorie, recesiune - combinatia perdanta a Spaniei in 2012

Guvernul spaniol a facut un bilant al situatiei economice a tarii - scaderea PIB-ului cu 1,7% in 2012 si un somaj de 24,3% sunt doar doua dintre previziunile sumbre ale guvernului, ceea ce scoate Spania din coordonatele trasate de Uniunea Europeana.

Toti indicatorii sunt „pe rosu”. Executivul spaniol prevede o cadere a PIB-ului cu 1,7% in acest an, a anuntat purtatorul de cuvant al guvernului, Soraya Saenz de Santamaria, in timp ce Spania se pregateste sa intre in recesiune. PIB-ul spaniol a scazut cu 0,3% in ultimul treimestru al anului trecut, iar scenariul se va repeta si in primul din acest an, a subliniat ministrul economiei Luis de Guindos, precizand ca executivul va stabili „un cadru macroeconomic care va pleca de la previziunea negativa in legatura cu scaderea PIB-ului”. Procentajul de scadere este mai mare decat prevazuse Banca Centrala a Spaniei, care mizase pe 1,5% si pe o usoara revenire in 2013.

Somaj in crestere

Deficitul public spaniol va depasi obiectivul propus pentru 2012 si va ajunge la 5,8% din PIB, a anuntat dupa summit-ul de la Bruxelles premierul spaniol Mariano Rajoy.

Concluzia este, luand in calcul aceste cifre, ca Madridul nu-si va putea respecta angajamentele luate fata de Comisia Europeana. Pe de alta parte, Spania are cea mai mare rata a somajului din Uniunea Europeana - 23% din populatia activa a tarii. Si dezastrul nu se va opri aici pentru ca guvernul iberic preconizeaza o rata a somajului de 24,3% in 2012.

Europa nu va face concesii

A patra economie din zona euro anunta deja rezultate care nu vor raspunde exigentelor Europei. Cu un deficit public stabilit la 8,5% din PIB in 2011, in timp ce pragul stabilit de precedentul guvern socialist fusese de 6%. In aceste conditii, Spania va avea nevoie de inca 29 miliarde de euro imprumut, pe langa cele 15 contractate anul trecut, pentru ca Madridul sa-si atinga obiectivele stabilite pentru 2012-2013.

Potrivit unor surse din apropierea executivului de la Madrid, premierul iberic a sperat ca la summit-ul european de la Bruxelles de saptamana trecuta sa obtina putina ingaduinta din partea partenerilor europeni. Dar „nu vor fi facute niciun fel de concesii nimanui”, a declarat raspicat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Solutii inedite impotriva crizei - culturi de canabis

Un satuc spaniol din Catalonia a gasit modalitatea de a face bani pentru a depasi criza - cultivarea canabisului. De atunci, telefoanele primariei din Rasquera, un sat cu 900 de locuitori, nu inceteaza sa sune. Ideea stranie a primarului independent Bernat Pellisa intereseaza si intriga. Nu are nimic de spus in afara de faptul ca a decis sa cultive canepa si canabis pentru a face fata crizei.

El a facut un contract cu Asociatia consumatorilor de canabis in scopuri terapeutice din Barcelona (ABCDA), care are dreptul de a cultiva, exploata si cumpara productia locala. Potrivit calculelor primarului, aceasta initiativa insolita va crea 40 de locuri de munca si va aduce primariei un venit de 550.000 de euro pe an, ceea ce va permite administratei locale sa plateasca din datoria locala cifrata la 1,3 milioane de euro. Daca acest proiect va prospera, tinerii din localitate nu vor mai pleca sa munceasca la oras, iar satul va redeveni prosper ca odinioara, spune primarul.

„Ipocrizia societatii”

Problema cruciala este aceea ca nu se stie, din cauza unor lacune legislative, daca proiectul va putea fi pus in aplicare. In Spania, consumul de canabis este permis, dar nu in locurile publice. Totusi, articolul 368 din Codul Penal interzice cultura, prelucrarea si traficul de droguri provenite din canabis. Chiar si situatia asociatiei amintite, desi legala, este totusi neclara - cum va cultiva si cum va comercializa drogurile... permise.

Cei 5.000 de membri ai ABCDA stiu ca pentru a evita descinderi ale politiei trebuie sa demonstreze ca terenurile cultivate sunt impartite in parcele indviduale destinate uzului personal.

Situatia ambigua il nemultumeste pe primarul Bernat Pellisa, care considera ca „aceasta este masura ipocriziei societatii”, ipocrizie care ar putea sa-i pericliteze planurile de supravietuire pe timp de criza.