Portalul :: Sindical

                 Acasa > Protesteaza si revolutionarii - pag 4

Romania Libera: Papusarii din spatele mitingului de la Cotroceni


Nici mitingul politistilor de vineri nu este uitat de presa, mai ales ca a adus cu sine demisia ministrului Vasile Blaga. Deplasarea "spontana" la Palatul Cotroceni a politistilor protestatari, din data de 24 septembrie, a fost pregatita cu cel putin doua zile inainte, potrivit declaratiilor unor participanti. Pentru a-si radicaliza actiunile, sindicalistii ar fi apelat la sprijinul unor organizatii de revolutionari.


Dorin Maior, Puiu Fesan, Vasile Pestreanu, Nicolae Costache George Costin si alti lideri ai unor asociatii de revolutionari s-au intalnit miercurea trecuta la sediul Federalei Revolutionarilor, condusa de Bebe Ivanovici, pentru a pune la cale actiuni radicale in timpul protestelor sindicalistilor, conform Romania Libera.


Intalnirea a fost stabilita exact in ziua in care erau organizate protestele sindicatelor din cadrul CNSRL Fratia, organizatie apropiata de PSD. In acea zi s-a testat reactia fortelor de ordine de catre un grup de revolutionari, care au fortat patrunderea in sediul Guvernului. Imediat dupa incident, s-ar fi ajuns la concluzia ca ar trebui pregatite si cateva grupuri pentru a declansa violente in fata Palatului Cotroceni, violente ce urmau a fi amplificate de persoane din lumea interlopa din Sectorul 5 al Capitalei.


Ar fi existat si surse de finantare pentru astfel de actiuni. Acest test violent urma a fi facut vineri, 24 septembrie, la mitingul politistilor. Organizatorii acestor "actiuni radicale" ar fi stiut inca din data de 22 septembrie ca mitingul politistilor de pe 24 septembrie din fata sediului Guvernului se va continua cu un mars la Palatul Cotroceni, unde urmau sa intre in actiune grupurile de revolutionari si cei ai lumii interlope, imediat dupa ce fortele de ordine ar fi incercat sa-i impiedice pe protestatari sa arunce cu obiecte in curtea Palatului.


Aceste violente ar fi legitimat demararea demersurilor pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu. Vineri, la Palatul Cotroceni, "Basescu nu a pus armata sa pe noi, asa ca actiunea s-a mutat pe 7 octombrie", spun sursele noastre.

 

Bugetul se insanatoseste - in curand, taxa pe vant

 

Dorinta Fiscului de a-i pune pe bogatii Romaniei sa depuna declaratii de avere, dar si protectia acordata de acesta firmelor demnitarilor si companiilor nationale cu restante la CAS sunt subiectele de interes major pentru ziarele centrale de joi. Rolul mai mult sau mai putin indeplinit al cresterii TVA si economia care da semne de redresare sunt, de asemenea, comentate de jurnalisti.


In timp ce Romania Libera ne anunta ca "masurile de austeritate dau roade: bugetul se insanatoseste", Jurnalul National sustine ca "taxa pe vant" va domoli miza certificatelor verzi pentru companii, iar Evenimentul Zilei ne dezvaluieste "cat a castigat statul din majorarea TVA".


Gandul: Fiscul ii pune pe miliardarii romani sa depuna "declaratii de bogatie". Ce patesc cei care au firme pe pierdere, dar le creste averea


Incepand cu 2011, nu numai politicienii vor fi obligati sa depuna, o data pe an, declaratie de avere. Fiscul se pregateste sa le impuna romanilor bogati a caror avere creste cu cel putin 50 de mii de euro intr-un an sa depuna o declaratie de patrimoniu, a declarat pentru Gandul directorul Directiei de Control din ANAF, Marian Morcoasa.


Daca dividendele declarate de firma bogatului nu se "potriveste" cu declaratia de patrimoniu, atunci averea nedeclarata va fi impozitata cu 16%. "Tot prin aceste modificari legislative este prevazuta competenta organelor fiscale de a exercita inspectia fiscala pentru o anumita pe-rioada, asupra persoanelor fizice la care se constata o crestere de patrimoniu, nejustificata prin veniturile declarate la organele fiscale competente", a declarat Marian Morcoasa, pentru Gandul.


Pe lista Fiscului sunt deja circa 200 de patroni cu averi impresionante, ale caror companii au declarat pierderi ani la rand. Inspectorii fiscali, care se vor ocupa de romanii bogati, vor face parte dintr-o structura noua in ANAF, in subordinea Directiei de Mari Contribuabili, si vor fi scoliti, incepand cu luna octombrie, de specialisti din UE care vin la Bucuresti special pentru asta, a mai declarat directorul ANAF.


Puterea: Fiscul protejeaza firmele demnitarilor si companiile nationale cu restante la CAS


Senatul a adoptat, miercuri, o propunere legislativa care prevede ca ANAF va executa silit persoanele fizice care nu isi achita la termen contributiile datorate fondului asigurarilor sociale de sanatate. Potrivit reprezentantilor pensionarilor, executarea silita a persoanelor fizice care nu achita contributiile pentru bugetul asigurarilor sociale nu va aduce multe imbunatatiri sistemului, cat timp statul va continua sa protejeze firmele demnitarilor si companiile nationale cu restante de ordinal miliardelor. ANAF a compensat datoriile la CAS ale marilor companii cu arierate.


Reprezentantii pensionarilor sustin ca executarea silita a persoanelor fizice care nu achita contributiile la bugetul asigurarilor sociale de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) este "frectie la picior de lemn", cat timp statul continua sa protejeze angajatorii cu restante semnificative. In 2008, au fost "sterse" 4,7 miliarde de lei, reprezentand datorii ale marilor companii la bugetul asigurarilor sociale de stat, iar in 2009, au fost echivalate alte 4,3 miliarde de lei.


"Jumatate dintre firmele ale caror datorii au fost acoperite sunt regii autonome sau companii nationale, iar celelalte sunt societati private. Ne intrebam de ce legea se aplica doar pentru unii. Multe dintre aceste datorii au fost compensate cu arieratele, datoriile statului catre societatile respective. Tocmai din banii pentru pensii si-a gasit statul sa-si achite datoriile?", a declarat presedintele Federatiei Nationale "Unirea" a Pensionarilor din Romania, Dumitru Cojanu, pentru Puterea.


Acesta nu exclude ca numeroase societati comerciale, ce au restante majore la bugetul asigurarilor sociale de stat, sa fie detinute de anumiti demnitari. "Probabil ca vom constata ca multe dintre aceste firme apartin unor demnitari. Este bine ca vor putea fi executate silit persoanele fizice care nu platesc CAS. Totusi, angajatorii puteau fi de mult executati silit, dar acest lucru nu se intampla in toate cazurile. Erau executate doar anumite companii. Cat timp se va proceda in aceeasi maniera, noua lege nu va aduce mari imbunatatiri", a mai spus Dumitru Cojanu.


Romania Libera: Masurile de austeritate dau roade: bugetul se insanatoseste


Veniturile bugetarilor au scazut abrupt in august, dupa un varf in iulie, dar incasarile din TVA s-au oprit la doar jumatate din cat ar fi trebuit sa aduca - teoretic - marirea taxei. Totusi, bugetul isi continua tendinta de insanatosire.


Cheltuielile bugetare de personal au scazut cu 40% in luna august fata de iulie, luna in care bugetarii incasasera un plus de venituri, ceea ce inseamna ca socul austeritatii pentru angajatii de la stat a fost mai mare decat s-a estimat. Fata de luna august a anului trecut, scaderea cheltuielilor de personal a fost de exact 25%. In total, statul a avut in august costuri totale cu salariile de doar 2,48 miliarde de lei


Executia bugetara pentru luna august ia in calcul salariile platite pentru luna iulie, cand bugetarii au suferit o taiere de un sfert, iar TVA a crescut de la 19% la 24%. Totusi, datele Ministerului Finantelor nu coincid cu cele raportate de Institutul National de Statistica, potrivit caruia salariile aferente lunii iulie ar fi scazut cu 20% in educatie si sanatate si cu doar 15% in administratia publica, scrie Romania Libera.


In cazul TVA, cresterea cotei de la 19 la 24% ar fi trebuit sa aduca incasari teoretice cu 26% mai mari. Executia arata incasari cu doar 13% mai mari de la o luna la alta, ceea ce inseamna ca restul banilor s-au pierdut din cauza reducerii consumului sau a evaziunii fiscale. Totusi, fata de luna similara a anului trecut, cand consumul atinsese un nivel minim, incasarile din TVA au crescut cu nu mai putin de 47%.


Evenimentul Zilei: Cat a castigat statul din majorarea TVA


In cifre, majorarea TVA la 24% de la 1 iulie a adus statului un castig net de 1,63 miliarde lei la buget. In primele doua luni de la introducerea taxei marite veniturile la acest capitol au fost de 6,85 miliarde lei, in crestere cu 31% fata de 5,22 miliarde lei, suma incasate din TVA in lunile iulie si august din 2009.


La sfarsitul primelor opt luni ale acestui an, veniturile din TVA s-au cifrat la 23,29 miliarde lei, in crestere cu 4,5% comparativ cu nivelul raportat in perioada similara din 2009. Ponderea incasarilor din TVA in totalul veniturilor a fost de de 21,9% la finele lunii august.


Pana la jumatatea anului, incasarile din TVA se situau sub valorile din 2009, anunta Evenimentul Zilei.


Guvernul a decis sa majoreze TVA pentru a creste veniturile la vistieria statului in vederea incadrarii in tinta de deficit bugetar negociata cu FMI de 6,8% in 2010. Decizia a fost adoptata dupa ce Curtea Constitutionala a respins reducerea pensiilor cu 15%.


Jurnalul National: Taxa pe vant


Iar daca majorarea TVA nu a adus efectul scontat, demnitarii isi doresc inca o taxa, cea pe vant. Daca societatile care folosesc apa sa produca energie electrica platesc o redeventa pentru cantitatea consumata, daca cei care extrag petrol din subsolul tarii cotizeaza anual pentru asta, atunci de ce n-ar plati si companiile cu mori de vant pentru acelasi lucru?


Exact la asta s-a gandit si Comisia Europeana, care vrea sa introduca aceasta prevedere intr-un nou set legislativ care sa reglementeze trecerea Uniunii Europene la o economie mai "verde" si fara emisii de carbon. "Este o mare problema redeventa pentru energia eoliana si solara, a scapat total pana acum aceasta problema Comisiei Europene", a spus Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputatilor.

Propunerea europeana vine in contextul in care energia eoliana este un domeniu exploziv in Romania, existand pana in acest moment proiecte depuse care insumeaza 11.000 MW, adica mai mult decat sistemul energetic existent la ora actuala in Romania. Potrivit Transelectrica, doar 1.000-1.500 MW pot fi integrati in Romania zilelor noastre din cauza limitarilor sistemului, titreaza Jurnalul National.


Invazia de proiecte eoliene a venit o data cu adoptarea in toamna lui 2008 a legii energiilor regenerabile. Mari companii, precum CEZ, Iberdrola, Enel sau chiar Electrica, dezvolta ferme eoliene la noi in tara. CEZ vrea sa construiasca 600 de MW de ferme de vant in Dobrogea si a inaugurat deja prima faza a investitiei. Spaniolii de la Iberdola au si ei proiecte care insumeaza 1.600 MW.

 

Guvernul, precaut fata de FMI - anunta o scadere economica de 2% in 2010



Economia Romaniei va inregistra o scadere de 2% in 2010, iar inflatia va ajunge la 7-8 % la finele anului in curs, din cauza cresterii TVA, afirma autoritatile romane in formula finala a Scrisorii de Intentie, data joi publicitatii de Fondul Monetar International.

In 2011, se estimeaza o revenire la o crestere de 1,5 - 2 la suta.


Printre cauzele intarzierii relansarii economice se numara nivelul slab al cererii interne, situatia nefavorabila din regiune si inundatiile din aceasta primavara.


"Intentionam sa achitam arierate din domeniul sanatatii in valoare de 1,9 miliarde lei", se arata in Scrisoare, dar in Raportul prezentat in fata Board-ului FMI pe date de 24 septembrie, Romania a fost in situatia de a obtine, pentru a treia oara, o derogare pentru arierate.


"Guvernul este pregatit sa ia masuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor" stabilite in aceasta Scrisoare de Intentie si in precedentele, promite Executivul de la Bucuresti prin textul transmis la Washington pe data de 9 septembrie.


Guvernul se angajeaza fata de Fond ca pana la finele anului sa mai reduca personalul bugetar cu 74.000 de salariati, in afara celor 27.000, deja concediati.


"Cu conditia reducerii personalului cu inca 15.000 de persoane pana la finele lui 2011, vor exista premisele pentru o crestere modesta a salariilor in domeniul public, fara a se depasi suma de 39 de miliarde afectata platii salariilor din sectorul bugetar", se mai specifica in Scrisoarea de Intentie.


Guvernul s-a mai angajat ca legea salarizarii unitare sa se aplice de la 1 ianuarie 2011, iar cel de-al 13-lea salariu si prima de vacanta vor fi eliminate si in 2011.


"Pensiile vor fi inghetate, vor fi eliminate subventiile la incalzire (initial planificate pentru 2010), iar din reanalizarea sistemului asigurarilor sociale se va mai obtine o suma echivalenta cu 0,2% din PIB", mai precizeaza Scrisoarea de Intentie.


Din 2011, administratiile locale vor introduce plata arieratelor in executia bugetelor proprii.


Guvernul se angajeaza prin Scrisoarea de Intentie sa accelereze absorbtia fondurilor europene prin imbunatatirea sistemului de licitatii si asigurarea accesului la cofinantari prin facilitati speciale de garantare, iar capacitatea administrativa a unitatilor de management va fi imbunatatita in special in sectorul transporturilor.


De asemenea, se va da prioritate proiectelor de investitii cofinantate cu fonduri europene.


Pentru a asigura functionarea sistemului de sanatate publica, in 2011 va fi asigurata introducerea unui plafon pentru salarii de 70% din valoarea totala a costurilor de functionare a spitalului, iar 95 la suta din cele 9.200 de paturi de spital prevazute a fi desfiintate vor fi eliminate pana in august.


Conform Memorandumului Tehnic de Intelegere, valoarea cursului de schimb la care sunt dimensionate obiectivele este de 3,9852 lei/euro si 2,8342 lei/dolar SUA.


La sfarsitul lunii decembrie 2010, venitul la bugetul general va fi de 157,9 miliarde lei, iar arieratele va trebui sa fie reduse la 0,48 milioane lei, pentru a fi total eliminate pana in aprilie 2011.


Cele 10 intreprinderi de stat monitorizate in continuare sunt CN Cai Ferate CFR, SN Transport CFR Calatori, CN a Huilei, SC Termoelectrica, CN de Autostrazi si Drumuri Nationale, SC Metrorex, S.N. de Transport Feroviar CFR Marfa SA, SC Electrocentrale Bucuresti, Societatea Comerciala Electrificare CFR SA si SC Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare.

 

 

Radulescu, BNR: Evaziunea fiscala este o problema de securitate nationala



Evaziunea fiscala este o adevarata problema de securitate nationala, fiind nevoie de o decizie politica pentru plata corecta a impozitelor, a declarat, joi, directorul directiei de audit din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, Eugen Radulescu.

"Exista slabiciuni majore pe intregul lant de colectare. Distorsiuni majore concurentiale. Unii platesc si altii nu platesc. Unii sunt puternici si la ei nu ajung controalele, controalele ajung numai la cei fraieri", a spus Radulescu, in conferinta "Coordonate de actualitate ale restructurarii economiei romanesti".


Din acest motiv, politicienii ar trebui sa decida "ca e timpul sa fim corecti in ceea ce priveste plata impozitelor", a adaugat oficialul BNR, care a adus aminte ca multi politicieni sustin, de exemplu, ca plata unui impozit in domeniul graului, de exemplu, ar scumpi pretul painii.


Potrivit spuselor sale, iesirea din criza este intarziata si de amanarea reglementarilor privind piata muncii, care, in acest moment, este foarte inflexibila, punand piedici atat in calea concedierilor, cat si a angajarilor.


In opinia sa, revenirea la cota progresiva de impozitare nu va echilibra bugetul, dar ar majore costurile cu forta de munca.


"S-ar intampla ce s-a mai intamplat, ori angajatorii ar plati la negru, ori ar merge la vecinii nostri unguri, care asta se pregatesc sa faca acum, sa introduca cota unica", explicat Radulescu.


Oficialul BNR a explicat ca exista cinci feluri de contributii la asigurari platite de angajator, trei platite de salariat, plus cota unica de 16%, ceea ce inseamna ca, la fiecare 100 de lei venit, 81,8 lei inseamna impozite pe salarii.


Daca s-ar reveni la sistemul din 2005, cu impozit de 40 la suta, fara modificarea contributiilor la asigurari, impozitele si taxele pe salarii s-ar ridica la 104,5 lei, pentru fiecare 100 de lei.


Radulescu sustine ca modificare cotei de impozitare nu ar avea un impact semnificativ asupra veniturilor la bugetul de stat, fiind nevoie, mai degraba, de o vointa politica pentru colectarea impozitelor.


De asemenea, pensiile reprezinta o povara pentru buget, avand in vedere ca din 1995, toate deciziile in aceasta privinta au fost in "directia opusa", a mai comentat Radulescu.

Ziare.com