Portalul :: Sindical

                 Acasa > Articole > Arhiva de Presa 2010 > Mesajul domnului Paul Goma
Mesajul domnului Paul Goma
Data 19/11/2010 13:51  Autor admin  Accesari 881  Limba Global

www.coronapress.ro/index.php?page=articol&id=11346

Luni, 15 noiembrie 2010

Mesajul domnului Paul Goma

 

Să vorbească alţii despre eroismul răscoalei braşovene.Eu nu pot vorbi decât despre tragismul nerăscoalei nebraşovenilor.Nu pot depune mărturie decât despre singurătatea în care s-au aprins , au pâlpâit, apoi au agonizat şi s-au stins - în indiferenţă, când nu a fost de-a dreptul ostilitate, a întregii comunităţi - toate răzvrătirile individuale sau de grup din spaţiul doar geografic, doar lingvistic numit România. Să vorbească alţii despre ce s-a întâmplat atunci la Braşov. Eu nu pot vorbi decât despre ce nu s-a întâmplat în România lingvistico - geografica.Iar dacă la 20 mai, când avea în mâini propria-i soartă,"cetăţeanul"acestui spaţiu geografic nu a ştiut la ce slujeşte un buletin de vot, aceasta dovedeşte că "votantul" era un necunvîtător, un necugetător, şi că, la urma urmei îşi merită soarta. Iar dacă la 13-14-15 iunie minerii lui Iliescu au crăpat cu topoarele capetele care gîndeau,au sfărâmat cu bâîtele gurile care ştiau să vorbească, de ce să ne mirăm?Putem fi indignaţi,putem fi îndureraţi, putem fi ruşinaţi. Dar miraţi? Doar noi , locuitorii acestui spaţiu geografic - îi mai spunem spaţiu carpato - danubian, îi mai spunem mioritic,am pregătit cu grijă, am zidit, cărămidă cu cărămidă, soclul statuii lui Ceasescu.Doar noi, locuitorii acestor plaiuri, am plecat capul să nu ni-l taie sabia; ne-am zis pietre, peste care apa trece şi am tăcut; şi nu i - am auzit, nu i-am văzut( ca sa nu ştie securitatea că i-am auzit-văzut) nici pe minerii din Valea Jiului din 1977, nici pe sindicaliştii din 1979, nici pe braşovenii din 1987. Ce sărbătorim noi azi? Marea victorie de la Braşov? Marea Victorie - de la Braşov are să vină abia după ce ne uităm în oglindă , vom răspunde fiecare la întrebarea: Ce am făcut eu pentru mine, pentru copii mei, pentru naţia mea în timpul răscoalei de la Braşov. Dar în timpul constituirii sindicatelor libere?Dar în timpul grevei minerilor din Valea Jiului?Celor care vor spune" Acum nu-i momentul de autocritică, acum e momentul să ne apucăm de treabă..." le voi răspunde.Nu te poţi apuca de o treabă , ca aceea a facerii sau re-facerii unei ţării fără să te speli pe mâini:şi pe obraz; şi pe picioare, fără să-ţi speli gura murdărită de tăcerea vinovată, de calomnie, de turnătorie. Oricum, nu se va putea clădi nimic bun,nimic adevărat cu foşti-actuali-viitori securişti.După cum nu se amestecă focul cu apă,aşa nu se pot amesteca oamenii cu securiştii. Cine a fost securist o zi a devenit,este ne-om.Să nu i se taie capul, să nu fie bătut în cap, (numai în cap aşa cum ne-a bătut el pe noi, noi ne - securisti ) dar să nu ni să ceară să conlucrăm , nu-i destul că ne-a lucrat vreme de 40 de ani? Din nefericire, comunitatea carpato-dunareana a fost incapabilă de o revoluţie anticomunistă ca a ungurilor din 1956;de un nucleu alfabetizator precum "Solidaritatea"poloneză; Nici măcar o mişcare ecologică bulgăreasca. De accea, nu avem doar de recuperat, ci de luat de la început.


Totul.Începînd cu începutul.Să sperăm că acest început va fi la 15 noiembrie 1990.

Paul Goma, Noiembrie, Paris.


Arhiva: Mircea Sevaciuc


Foto: vallahianova.blogspot.com

Taguri mesaj
Nu este nici un comentariu.